Diavolul inimii mele

De ce vrei să te distrugi?

Vocea lui Nikolas mă izbeste din plin. Cum poate fi adevarat? Creierul meu nu poate sa conceapă aceasta informatie, sau mai bine zis, nu vrea. De ce a tinut acest secret tot acest timp? Pur si simplu, nu are nicio logica. Daca sunt frati, de ce ar vrea sa il omoare? De ce i-ar vrea raul? Deja oboseala isi pune puternic amprenta asupra mea si ma simt secata de puteri.

-Poftim? Nu cred ca am auzit bine! Omul asta este fratele tau si a incercat sa te omoare?

-Ba ai auzit foarte bine. Suntem frati. Am aflat acum 1 an de existenta lui, cand si-a facut prezenta in viata familiei mele cu testul ADN. Tata a avut o aventura cu maica-sa in tinerete si din asta a rezultat el. Bineinteles, ca tata nu l-a acceptat pentru ca este un om fara suflet, răul întruchipat, dar la noi in familie exista o regula de aur: Nimeni nu omoara pe nimeni din familie, oricâtă ura ar exista. El oricum nu avea de gand sa omoare pe nimeni, ci doar sa ne tortureze, cu asta se hraneste el, cu suferinta pe care mi-o provoaca mie, pentru faptul ca tatal meu nu l-a acceptat. Dar, pentru ca tu ai tras, totul s-ar fi putut transforma in iadul de pe pamant, el ar fi fost in stare sa te omoare pentru ceea ce ai facut tu, pentru ca nu împartasiti acelasi sange, de asta am reactionat asa. Tu actionezi fara nici macar sa stii pe ce lume traiesti si cat de periculos poate deveni tot acest joc. De ce naiba crezi ca vreau sa plecam odata din iadul asta? De ce crezi ca sunt in stare si sa mor pentru asta? Am iubit mult aceasta mafie, cu tot pericolul din ea, dar tu i-ai luat locul in inima mea.

Il observ ca se apropie de mine si ma imbratiseaza.

- Promite-mi ca nu o sa mai faci niciodata prostia asta. Promite-mi ca o sa stai departe de aceasta viata mizerabila care iti aduce numai nefericire si frustrare.

- Nu pot sa-ti promit asta. Nu poti sa-ti promit ca te voi lasa sa lupti singur pentru fericirea noastra. Am stat prea mult pe tusa, lasandu-te sa duci tot greul, imi pare rau, dar nu te mai pot lasa sa te sacrifici. Vreau sa ma inveti tot ce este de invatat pentru a putea face fata, si o sa reusim sa izbutim impreuna.

- De ce vrei sa te distrugi psihic? De ce vrei sa ne faci rau amândurora?

- Poți sa incetezi sa mă mai vezi ca acea fetita, care totusi avea 18 ani, dar tot fetita era pentru ca nu se maturizase la acel moment, pe care ai părăsit-o acum 1 an? Uite ca ea s-a maturizat, pentru că a aparut cineva in viata ei care a invatat-o ce inseamna viata, care a invătat-o ca increderea se castiga greu, dar se pierde usor, care a invatat-o ca in secunda asta poti fi fericit, ca in urmatoarea sa simti sa te prabusesti, ca iti fuge pamantul de sub picioare. Acea fetita care intr-o zi simtea ca are viata perfecta si ii multumea lui Dumnezeu pentru toata fericirea pe care o simtea, ca urmatoare zi sa simta ca toata viata sa se năruie, ca tot ceea ce credea ca este adevarat, era doar o minciuna. Ei bine, dupa toate acestea, acea fetita a devenit femeie si iti multumeste pentru asta.

Sunt suprinsa total de mine, dar in mai mare masura sunt multumita. Ador aceasta persoana care am devenit, probabil era nevoie doar de o iesire din zona de comfort pentru a mă gasi pe mine si acum ca am facut-o, nimeni nu ma mai poate opri. Am invatat sa traiesc.

- Nu stii in ce te bagi! De ce trebuie sa te incapatanezi atat? Nu vreau sa te piert in acest joc al vietii si al mortii, e miza prea mare. Imi pare rau, dar nu o sa te invat nimic ce tine de aceasta viata.

-Daca nu o vei face tu, o va face altcineva!

Si plec, intru in camera mea si incui usa, nu mai am nevoie de invitati nepoftiti in seara asta. Vreau sa stau doar eu si cu mine si sa reflectez asupra deciziei luate in aceasta seara, de care sunt mandra. Ma gandesc cum de a ajuns asa viata mea, din monotonia care domnea, am ajuns sa-mi fie frica pentru propria viata, dar totusi am ajuns sa mi-o traiesc la maxim, fara limite, si imi place al naibii de tare. Atat de tare, incat nu stiu sigur daca as vrea sa ma mai intorc vreodata la viata mea trecuta. Am ajuns dependenta de acest joc, in care miza iti este propria viata. Oare aceasta dependenta este mai puternica decat dependenta fata de iubirea lui? Oare acest joc i-a luat locul in inima mea? Sincer, imi este frica de adevar si cu aceasta intrebare in minte, adorm.