Prinsă cu One Direction

16. Gemenii

~Peste două luni, Spital Saint Marie, New York~

-Numele vă rog, întreabă plictisită asistenta de la recepție.

-Megan Horan, spune Liam în locul meu.

-Nu pot să cred ca sunt 2 luni, îi șoptesc, bătând din palme fericită.

-Arăți ca la 4, chicotește în timp ce mă privea cum mă bosumnflez și îmi pun mâinile pe burtică în semn de apărare.

-Sala 17, etaj 2, spune recepționera, întinzându-ne un card mic, pe care îl lua Liam.

-El este unchiul Liam și te-a făcut gras, șoptesc pretinzând că vorbesc cu copilul. Nu e cel mai drăguț unchi, dar este cel mai responsabil și o ajută mult pe mami.

-Păi mersi, cred, râde prinzându-mă de mână, conducându-mă spre scări.

-Scări? întreb confuză. Tu chiar nu realizezi că sunt însărcinată, nu? Nu prea pari cel deștept.

-Ha ha ha, spune sarcastic. Poate așa îți dai burta mai în spate.

-Pretinzi că sunt grasă? întreb în timp ce mă chinuiam cu respiratul, urcând scările.

-Nu, dar pretind că nu este doar un copilaș acolo, spune zâmbind, împungându-mă cu degetul în burtică.

-Ar vrea Louis, râd împreună cu Liam la gândul că Louis și-ar dori 4-5 nepoți ca să facă o echipă de fotbal.

-Poate sunt tripleți, sugerează Liam.

-Nu vreau să fac parte din fanfiction-urile voastre pedofile, i-o tai scurt, continuând să urc ultimele scări, eu ajungând prima la etajul 2.

-Sau patrupleți? întreabă optimist.

-E doar unul Liam, sigur o fetiță, mă laud singură.

-Pentapleți? întreabă făcându-mă să râd zgomotos.

-La dreapta, mă ghidează, știind exact ce va urma să întreb.

-Ști că poate e băiat, nu? mă întreabă vrând să mă sâcâie.

-Sala 17, prea târziu, îl cicălesc, bătând ușor la ușă, apoi intrând.

-Bună ziua, spunem la unison eu și linguriță.

-Bună ziua, ne întâmpină zâmbitoare doamna doctoriță.

-Am venit la programarea domnișoarei, spune politicos Liam.

-Desigur, chicotește ușor doctorița. Hopa sus, adaugă, eu imediat ducându-mă spre patul special pentru ecografie.

-A câta lună? mă întreabă doamna, luând un loc pe scaunul de lângă pat.

-A doua, răspunde Liam înaintea mea, doctorița chicotind la gestul său.

-Oh, credeam că sunteți în a 3 a sau a 4 a. Greșeala mea, mă făcu să roșesc incontrolabil, doctorița prin remarca sa. Nu-s așa grasă.

-Ți-am spus eu, șoptește Liam încercând să aud doar eu, dar după chicotul doamnei doctoră și ea a auzit.

Mi-am ridicat bluza pâna la nivelul sutienului, apoi mi-a deschis nasturele si fermoarul de la blugi pentru ca burta mea să fie la dispoziție pentru ecografie.

Imediat după intinderea gelului rece pe abdomenul meu, doctorița a pus emițădorul de ultrasunete pe burta mea și a început să îl miște până când pe monitorul negru, se distingeau deja cateva umbre.

-Aceste este capul copilului, ne arată cu degetul pe monitor, doctorița. Iar astea sunt membrele. Iar acesta este abdomenul complet.

-Iar umbra neagra din spate? întreabă Liam, mult mai atent și fașcinat decât mine.