Prinsă cu One Direction

28. Sarry pica

NU AM VERIFICAT NIMIC. Imi bubuie capul groaznic, de abia am terminat de scris acest capitol si cand am spus de capitolul trecut ca a fost un mare fail, acesta este epic. Scuze de intarziere si de acest fail, again. Love you guys.

Stau de mai bine de 15 minute pe marginea patului, holbandu-ma la burta Adellei si nu imi vine a crede ca desi sarcina ei este mai avansata decat a mea cu 3 luni, arat aproape la fel de "pufoasa" ca si ea.

Adella facea speriata schimb de priviri cu Kamelya, in timp ce aceasta se uita la noi, ca la doi extraterestrii supraponderali.

-Megan, ai de gand sa te mai holbezi mult la balonul ei? ma intreaba Kamy, plictisita. In caz ca nu observi si tu ai aproape acelasi balon acolo.

-Cum s-a intamplat asta?! intreb inca socata, ignorand comentariul rautacios din partea unui autentic Styles.

-Pai sti, cam in acelasi mod in care tu si frate'miu... face o pauza Kamy, incepand sa gesticuleze.

-Stiu si eu cum se fac copiii, multumesc, ma stramb catre ea, aceasta ridicand mainile in aer nevinovata. Ma refer cum de tu si Liam...

-Oh Doamne, Megan, bufneste Kamy enervata. Liam i-a tras-o fara protectie, chiar e asa greu? tipa, amadoua intorcandu-ne spre ea si privind-o cu gura cascata. Toata familia Styles este plina de ... [completati voi aici intr-un com. :3 sa va vad =)) nu am inspiratie]

-Ce?! rabufneste din nou Kamy, luandu-ne prin surprindere.

Iau o gura de aer si incerc sa o ignor, intorcandu-ma spre Adella.

-De ce ai spus nu, atunci? intreb total confuza si curioasa de raspunsul ei.

-Pentru ca ai dreptate, ofteaza. Zayn ar exploda.

-Cum este posibil sa fi in a 6 a luna? ma incrunt. Parintii tai stiu? Cum de nu a observat Liam? Si din nou, cum de l-ai putut refuza cand te-a cerut? Si...

-Wow, wow, wow, ma opreste Kamy. Liam te-a cerut? Ca pe un shake de la Starbucks si mie nu mi-ai spus?

-Taci Kamy, ii scot limba. Si in plus cum de...

-Va ia radarul, tipa Adella, facandu-ne sa ne inchidem gura si o privim atente.

-In primul rand, cand Liam m-a cerut, si nu, Kamy, nu ca e un pahar de la Starbucks, face o paranteza Ade, facand in aer, cu degetele doua paranteze inchide. Cand m-a cerut Liam, eram pe un acoperis, era frig, purtam un palton, nu il mai vazusem de 3 luni si credeam ca acum chiar trebuie sa ii spun adevarul despre sarcina.

-Crezi?! intreb sarcastic odata cu Kamelya.

-Uite, mi-a fost frica, okay? ofteaza. Tie cat ti-a luat pana le-ai spus celorlalti?! Si de ce le-ai spus atat de tarziu si atat de greu? De frica. Nu ma judecati, ok? vocea ei e joasa si incepe sa tremure. Si-a lasat privirea in jos, incercand sa nu i se observe lacrimile care i s-au format in jurul ochilor.

-Adella, soptesc, vrand sa ma ridic pentru a o imbratisa, insa imi face semn sa stau exact unde ma aflu.

-Mi-este super frica de ce se va intampla, continua. Stiu ca Liam ma uraste si are tot dreptul, dar nu am putut sa o fac. Nu am putut sa il privesc in ochi si sa ii spun ca sunt insarcinata si ca ii port o fetita. Pur si simplu nu am putut.

-O fetita? intreb in soapta, muscandu-mi buza inferioara, simtind cum tot corpul meu este gata sa lesine de fericire. Doamne, o fetita. Liam va avea o fetita, o scumpa si dulce fetita. Nu pot sa cred ca voi avea o nepotita mica si pufoasa, o Lialla in miniatura.

-Poate ca Louis are dreptate, chicoteste Kamy. Poate chiar veti face o echipa de fotbal cu ambele sexe.

-Ai planuri? intreb zambind, insa acesteia ii piere zambetul.