Stellar Oneshot {K- Idols}

17.Jeonghan

    Ai coborât din mașina ce se accidentase,cu greu. Sa ieși printr-un geam ,nu e ușor,dar tu ai reușit și cu lacrimi in ochi și îngrijorată ,te tarasti până la un copac. Apucând scoarța copacului ,te ridici încet încet . Rana pe care o aveai la piciorul stâng era deschisă și sângerezi. Sângele tău forma un traseu frumos ,de la mașina până la locul in care te aflai.
  Era și mai trist faptul că unica ta sora mai mare..a rămas acolo , inconștientă. Incepi sa te cauti de telefon ,în speranța să chemi ajutoare. Văzusei că sora ta respira dar nu putea fii scoasă prea ușor de acolo.  Nicio speranță. Telefonul îți zburase din mana ,în urma accidentului. Șchiopătând ,încerci să mergi după ajutor . De ce trebuia să aibă loc accidentul chiar în locul cel mai blestemat din zona asta!
   Trebuia să fie o vacanta de familie fericită,nu sa se transforme într-un iad. Cu lacrimi in ochii, continuai  să mergi ,dar durerea din picior era prea mare și te face sa cazi . Arătai lipsită de speranță. Simți miros de foc,urmat de o bubuitura. Ți-ai întors chipul julit spre direcția din care venisei...știai ce se întâmplase. Nu mai avea rost sa cauți după ajutor ,era pierdută și tu la fel. Nemaiavand putere să te ridici ,te panichezi. Te uitai in jur și inima ta nu mai putea rezista mult . Sentimentul de panica grăbește bătăile inimii.
  "Ajutor " este ultimul cuvânt spus ,înainte să îți pierzi cunostiinta.
  După câteva minute,o persoană își face apariția ,privea în jur și când sa fuga iar ,observă trupul unei fete leșinate.
   Voia să plece mai departe,să te lase acolo dar mirosul sângelui dulce al tău îl atrăgea spre tine. Pentru o clipă se aruncă asupra gâtului tău dar își revine imediat ce realizează ce face. Nu voia să facă asta.

" Dacă sunt  un vampir sa ma port ca atare. Sa curmi viața unei persoane rănite este dovada de lașitate. "

Gândește acesta. Își pune brațele sub tine și te ridica în stilul miresei. Știa că respiri ,deoarece vedea cum sângele pulseaza in corpul tau.
  Pe urmele lui erau niște polițiști. Nu făcuse nimic rău dar fusese la locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Macar asta la făcut să te găsească.
Își dublează viteza,trecând printre copaci cu viteza unui lup la vânătoare.
Ajunge la locuința lui,o casa in copac greu de găsit. Simpla dar mare. Te ia în zbor ,aterizând ca o până pe lemnul terasei. Nu avea medicamente dar știa ce trebuie să facă.
Ia un cuțit din bucătărie,merge spre tine și trasează o linie pe palma lui ,facandu-l să sângereze . Strânge pumnul ,lăsând picaturile de sânge sa îți pătrundă în corp. Lucru ce se întâmplă rapid.
Acesta răsuflă ușor ,văzând că rănile ți se vindecă.
Lasandu-te pe scaunul din fata terasei,se duce și aduce un lighean cu apă călduță și un prosopel alb.
Chiar daca rănile ți-au disparut ,urmele de sânge au rămas.
Voia să te ajute. Pentru că așa îi stă în fire. Cu foarfeca ,îți taie blugul ,îți spala genunchiul de sângele cel dulce. Nu o mai ia razna din cauza asta. Încearcă să se abțină,totuși nu e vampir complet.
Dupa ceva timp , termină. Cheama una din slujitoarele casei.
  " Îmbrac-o in niste haine frumoase și curate "
Aceasta îl aprobă ,el plecând în dormitorul lui.
Fata se trezește,stand într-un pat cu cearșafuri simple. Îi revin amintirile petrecute mai devreme,la marginea pădurii...iese din pat și se grăbește să iasă pe ușă când apare Jeonghan.

" unde pleci așa? "

Fata se sperie puțin și începe să îi explice pe scurt că trebuie să o ajute pe sora ei. Nu își aminteste că mașina a explodat într-un foc al iadului.
Jeonghan știa ce se întâmplase ,nu putea face nimic decât să o aline cu o îmbrățișare. Lacrimile se lăsau pe cămașa băiatului.
    Își șterge lacrimile și se așează pe pat,își amintește tot acum dar nu înțelege un lucru..cum de nu are nicio rană. Corpul ei se simte mult mai bine dar inima încă o doare.
 
    " Cine ești? " ,Întrebi curioasa.

Vampirul se uita la ea și tăcea. Nu avea cuvinte sa îi spună. Dar numele putea.
  " Sunt Jeonghan. Dar pot sa întreb cum te numești ?"

Te minunează puțin ,cat de frumos era acest băiat ,atât de frumos că nu puteai sa îl numești om.

  " Y/N "

   Auzindu-ti numele,inima lui începe sa bata cu putere și emotiile sa îl acapareze . Era același nume cu o fata din copilăria lui ,ea îl salvase de la un posibil înec . Erai fata care îl ajutase cu mult timp in urmă.

   "Frumos nume . "

Spune asta și simțurile de vampir îl acaparează iar . Nu putea face nimic . Se întâmpla de fiecare dată când se apropie luna roșie.

Te privea atât de seductiv că îți făcea inima sa o ia razna,te intimida. El are acest efect asupra ta. Dar ,nu îți era teamă. Cu ochii rosii ca sângele te privea dar nu intraznea să facă un pas spre tine.

" Nu te uita la mine ,o să mă urăști ca toti ceilalți "
   Își astupa fata , intorcandu-se cu spatele la tine. Era camera lui ,nu avea unde să plece ,căci nimeni nu știe de secretul lui.
Cuvintele lui te rănesc foarte tare dintr-un oarecare motiv. Dar mergi spre el și pui mana pe umărul lui facandu-l să se uite la tine .
   " E okay, Jeonghan"

Ți-ai dat seama că el te vindecase. Altfel nu îți imaginai cum ai ajuns aici. Îi zâmbești.

" Mulțumesc că m-ai salvat ,chiar nu credeam că o să apară cineva să mă salveze "

Îi spui aceste cuvinte ,recunoscătoare pentru tot. Zâmbește și el. Un zâmbet sincer care te face sa te îndrăgostești de el. Se reîntoarce la forma de om și te privește lung.

_________
____
Sper că va plăcut . Pot face și partea a doua dar mai detaliat în unele aspecte. Dacă doriți ,să îmi spuneți. Și cererile  pentru Oneshot rămân valabile.