Stellar Oneshot {K- Idols}

Byun Baekhyun

      Y/N pov

Domnișoară! Doriți sa cumpărati niște păpuși?"

Un tânăr destul de drăguț dar bizar a apărut în fata mea. Și nu a apărut într-un mod normal... Stătea agățat de un stâlp de lumină, cu susul în jos.

" Nu, mersi."

Am refuzat și m-am pus pe mers. Seara aceasta e cu adevărat frumoasa. Sunetul greierilor și al altor insecte umpleau acest oraș plin de muzica.
     Cerul avea culoarea roșie, o culoare frumoasa oferita de sfera călduroasă.

" Un apus frumos, nu? Domnișoară."

   Tresar la auzul cuvintelor. Îl privesc pe tânărul de mai devreme și oftez.

" Da, este un apus frumos. De ce mă urmărești?"

Nu ezit în al întreba asta.

" Adevărul este că... M-am pierdut prin oraș.. Sunt nou pe aici... "
  Își scoate șapca de pe cap și și-o pune la piept.

" Asa ca sper ca ma veți ajuta sa ajung acasă. V-am citit. Sunteți o persoana bună la suflet. "

Vorbele lui ma uimesc. Chiar ar trebui sa am încredere în acest om?

" Eu, va ajut.. Unde locuiți? "

Îmi dă adresa lui și spre mirarea mea, este vecin cu mine. E o glumă, nu?

" Veniți cu mine. Suntem vecini. "

Ochii lui se măresc și într-o fracțiune de secunda, el mă îmbrățișează. Ce doamne? Nici nu știu cum îl cheamă.. E prea bizar băiatul ăsta.
°
°
°
  Drumul este tăcut și mai enervant de atât, este ca umbra lui ma urmărește din spate. Ma opresc, el lovindu-se ușor de mine. E cu capul în nori!
  Ma întorc spre el și il ating cu degetul arătător.

" Știi... Nu poți merge în ritm cu mine? Oricine ne vede... Ar spune ca ma urmărești! Știi ceva! Doar am sa îți spun ce Trebuie sa iei."

Ma pregăteam sa ii zic ce mașini trebuie sa ia.

" Stai! Nu spune nimic. Nu am cum sa merg în ritm cu tine..."
  Văzându-i privirea trista, sentimentul de îngrijorare,nu îmi da pace.

" Dar de ce nu poți? Nu te mananc. "
"  P... Pentru ca ești asa grijulie și ajuți un netod ca mine. Nu merit sa merg umăr la umăr cu o domnita asa frumoasa ca tine. "

Ochii lui ma tintuiesc...

" Bine. Stai unde vrei. Oricum trebuie sa luam autobuzul acum. "

   Autobuzul, ajuns în statie, ne alarmeaza pe amândoi ca trebuie sa alergam. Îl iau de mana pe băiatul păpușar și urcam în mașină, fix înainte sa fie închise ușile din spate.
Amândoi respiram greu și surâdem.
Caut un loc cu privirea și găsim doua locuri perfecte. Nu realizez ca îl țin de mână.
Locul de la fereastra e ocupat de mine și apoi el.
Ochii mei cad pe cele doua mâini împletite.

   " Ah... Scuze!"

Imi retrag mana.

" Nu e nimic..."

Părea ca mai avea multe de spus. Totuși acesta își lasă capul pe umărul meu și își închide ochii.
   Îmi place acest sentiment. Stai! Am zis ca îmi place....Îl privesc. Și-a pus pălăria în geanta cu păpuși cred. Parul lui îmi gâdila obrazul.
Cred ca a fost un idol in viata anterioara! El transmite o aura puternica și seducătoare.
Aud câteva adolescente vorbind de el. De ce ma simt inconfortabil?
Ele îl vor... Dacă se îndreaptă încoace și îl întreabă ceva? Trebuie sa fac ceva! Dar ce?
  Acesta se trezește brusc si eu dau lovitura de gratie. Buzele noastre se unesc. Ii pot simți mirarea din privire, chiar și cu ochii închiși. Îl trag într-un sărut periculos și erotic. Parul meu era lipit de geamul de sticlă, una din mâinile lui se sprijinea de scaunul meu și cealaltă îmi susținea capul.
Mâinile mele se plimbau prin parul acestuia. Ce dacă lumea se uita?
  Rupem sărutul.
Obrajii mei aveau culoarea aproape roșie. Ne așezăm corespunzător și ma uit pe geam, stânjenita de decizia brusca de al săruta.
   Oh, trebuie sa coborâm.

" Haide... Asta e stația noastră."

Ieșim din mașină, răcoarea simțindu-se atât de plăcut. Eu și păpușarul mergem pe strada, încet.
Felinarele luminau demult orasul.

" Îmi pare rău!"

O iau la fuga și intru în casa mea. Acesta alerga după mine dar nu am stat sa îl aștept.
În casa, ma simt atât de ciudat. L-am sărutat și eu ii zic ca îmi pare rău? Aish! Dar cum îl cheamă?
    Merg în camera mea, ignorând-o pe mama care ma întrebase ceva... Blocata în gândurile mele despre acel băiat,adorm cu greu.

~a doua zii, de dimineață ~

" Y/N!!! Dacă m ai dormi mult îți dau foc la pat."

Vocea mamei se aude de pe hol. Dar o ignor.

" Avem oaspeți. Nu e frumos sa dormi atât!"

Cuvântul cheie, ma trezește imediat și fug la baie. Ma aranjez frumos și cobor la masa. Ochii mei fac contact cu băiatul de aseară și ma ascund după perete. De ce e aici?

" Ce faci? Îl lași pe Baekhyun sa aștepte? "

Mama îmi spune, privindu-mă ciudat. Numele lui e asa frumos.. Pretizand ca nu îl cunosc...

" Buna dimineața! Ești nou pe aici?"

El nu înghite gluma dar măcar mama sa o facă. Observ ceva diferit la el. Arata mai bine în lumina soarelui. Iar ochii lui ma urmăresc.
Așteaptă pana mama părăsește încăperea.

      " Y/N... Pentru seara trecuta trebuie sa îți iei răspunderea. Cum poți sa nu ma lași sa zic niciun cuvânt? Îți pare rău? Dacă mie nu mi a părut rău?"

     Baek spune tot. Înghit în sec și voiam sa zic ceva dar mama intra in camera.

" Nu va mai deranjez, am nevoie doar de lucrul acesta."

Ne face cu ochiul. Aigoo....i eomma....

" De ce sa îmi asum răspunderea? Tu ești cel care mi a acceptat sărutul. E vina ta."
Încerc sa îl scot vinovat.

" Dragă... Eu ca bărbat cinstit nu pot lăsa asta asa și sa fiu doar prieten cu tine. Din acest moment... Este prima noastră zi."

Cuvintele lui îmi străpung urechile și ma lasa fără grai. Tocmai.. Un străin... Pe care nu îl știu de nici o zi... Vrea sa fim împreună?
  Acesta îmi ia mana într-a lui și se întinde peste masa, dandu-mi un pupic scurt pe buze.
Doamne... Asta s a simțit atât de bine!

" Sa fiu cu un păpușar acrobat? Pai... Cred ca asta suna bine."

Ne zâmbim. Apoi din curiozitate îl întreb.

" Ce i ai zis mamei de e asa vesela?"

" Ca sunt iubitul tău... Și ca...esti grea cu mine, ca tătic."

Obrajii mei devin roșii ca racul. Ii dau în joaca peste umăr și zâmbesc tâmp.

" De ce... Aish! Jinjja!"

Baekhyun se uita amuzant la mine și incepe sa râdă.

" Glumeam! Am vrut sa îți vad reacția. E secret ce I am zis mamei soacră. "

După aceea zii... Eu și Baekhyun am devenit foarte apropiați. Încă devenind geloasa pe fetele care îl admirau.