Regrets (Andy Biersack fan fiction)

Capitolul 2

-De ce ieșim din oraș?
Continuă să mă ignore.
După un sfert de oră de condus ajungem la o vilă albă. Iese din mașină și mă trage după el.

-De ce m-ai adus aici? Aici locuiești?

-Ce sunt cu întrebările ăstea?
Întreabă furios

-Mai devreme m-ai ajutat apoi mă aduci aici fără să zici nimic. Nici nu te cunosc, casa asta e la ieșirea din oraș, la dracu în praznic într-o zonă care nu e luminată. Este normal să vreau răspunsuri.

-Vorbești prea mult. Taci.

Mă uimește comportamentul lui. Până la urmă nu i-am greșit cu nimic așa că nu înțeleg care e motivul pentru care se comportă așa. Mă uit în jur dar nu pot vedea nimic din cauza întunericului. Totuși
casa nu este departe de oraș așa că aș putea să fug și să ajung acasă.

-Ia loc pe canapea. Îți aduc o cană cu apă ca să te calmezi, văd că tremuri toată.

Fac cum îmi zice. Îmi aduce cana cu apă și se așează lângă mine. Mă studiază din cap până în picioare, apoi mă atinge ușor pe picior. Mă distanțez dar nu pare să se dea bătut. Nu pare deranjat de faptul că nu sunt de acord cu atingerile lui, continuând să urce cu mâna înspre nasturele pantalonilor.

-Ce vrei!? Mă salvezi ca să ma violezi tu? Ești vreun nenorocit de violator?

-Cum îți permiți să vorbești asa cu mine? 

-Cum îți permiți să-mi faci avansuri de genul?

-Târfo!

-Idiotule!

Speriată de ce poate să-mi facă dacă mai rămân, încep să fug până acasă unde dau de Mike, îngrijorat deoarece am lipsit foarte mult timp.

-Unde ai fost? De ce ești murdară? Și a cui e geaca?

Încep să plâng iar el mă ia în brațe.

-Îmi pare rău, îmi pare rău că am plecat să mă plimb. Mai bine stăteam în casă. (eu)

-Ce s-a întâmplat?(Mike)

-Mike eu.. Era să fiu violată...
Se uită mirat apoi zice

-Care a fost nemernicul?

-Păi era un tip scund, șaten cu ochi negri. Apoi un tip înalt, brunet cu ochi albaștri m-a salvat. E geaca lui..

Se duce afară iar eu ma duc în baie și dau drumul la duș.
După tot ce s-a întâmplat am nevoie de un duș.
De ce? Dacă rămâneam în casă nu se întâmpla asta.
Dacă nu era brunetul, puteam fi violată. S-a comportat atât de frumos dar și urât în același timp cu mine.
Totuși oricât de nepoliticos a fost, până la urmă m-a salvat..

Zilele ce au urmat am fost cam tăcută, încă fiind afectată de acea seară.
Azi este vineri seară iar Mike a organizat o petrecere, chemându-și prietenii din liceu, deoarece s-au împlinit trei ani de la absolvire.
Nu simt nevoia să cobor ca să stau cu ei așa că am rămas în cameră iar Mike este un scump deoarece nu mă forțează să stau cu ei, înțelege prin ce trec așa că nu pune presiune asupra mea. Poate că mi-o fac cu mâna mea având în vedere că prefer să stau în singură în cameră în loc să petrec alături de fratele meu și prietenii lui dar încă nu pot trece peste acea seară.

Ușa camerei se deschide și Mike intră pe ea.

-Voiam să văd cum te mai simți. (Mike)

-Sunt bine Mike, nu este nevoie să mă verifici din jumătate în jumătate de oră.
II zic zâmbind

-Emma, nu este ușor să treci peste ceea ce s-a întâmplat așa că îmi fac griji pentru tine.(Mike)

-Sunt bine. Uite ca să-ți demonstrez voi veni jos să petrec cu voi în câteva minute.(eu)

-Știi că nu e nevoie să faci asta dacă nu te simți capabilă nu? (Mike)

-Sunt bine, după cum am mai zis. Trebuie să te oprești din a fi îngrijorat și să te duci jos să stai cu prietenii tăi. Vin și eu imediat. (eu)

-Sigur ești bine?(Mike)

-Da Mike, sunt okay. (eu)

Iese din cameră și închide ușa în urma lui. Nu vreau să își mai facă atâtea griji pentru bine. Este un frate minunat, nu aș fi putut cere un frate mai bun, îl iubesc enorm și nu suport când îl văd așa. Sincer, din acest motiv am zis că merg și eu jos. Nu mă simt capabilă, normal că nu dar trebuie să-mi scot seara aia din cap măcar pentru câteva minute. Trebuie să-mi găsesc ocupație iar statul în cameră nu ajută. Nu pot să las acea seară să pună stăpânire pe mine. Mă voi duce jos și mă voi distra, îmi voi lua gândul de la ce s-a întâmplat pentru că deja mă gândesc la asta prea mult. Deja mă afectează prea tare și nu am de gând să mă închid în camera mea pentru veșnicie, devenind o antisocială.

Deschid dulapul, aleg o bluză crem și o pereche de blugi negri. Mă machiez puțin și cobor în bucătărie ca să îmi iau ceva de băut.
Deschid frigiderul pentru a lua ginul dar nu îl găsesc.
Închid ușa și mă duc în sufragerie pentru a vedea dacă e acolo.
Dacă vreau să mă distrez puțin sau chiar să uit de acea întâmplare trebuie să beau.
Mă uit în jur, toți se distrează atât de bine, sunt atât de fericiți chiar și Mike se simte bine.