fluffy | yoonmin

Fluff [24]

Patru luni mai târziu

Jimin a alergat pe stradă, gâfâind. El a prins clanţa de lângă el şi, şuierând, a deschis uşa spre mica cafenea/librărie situată la colţ.

După ce uşa s-a deschis cu un ding, a intrat.

"Bună ziua, cu ce vă pot ajuta-- oh, hei Jimin!" A fost Namjoon, stând în spatele tejghelei.

"Hei, o ai?"

"Da." Părul lui Namjoon era acum maro. Îl vopsise recent, în clipa în care şi-a părăsit slujba de la magazinul alimentar şi şi-a deschis magazinul lui visat. "Tocmai a venit ieri."

"Excelent." Jimin zâmbi când luă pachetul maro din mâna celui mai mare şi fluturându-i mâna în semn de la revedere şi ieşi din magazin. Făcând semn uni taxi, îl îndrumă pe şofer unde să meargă şi se aşează înapoi. Spera ca totul să meargă conform planului.

În timp ce maşina se opri în faţa unei clădiri destul de familiare, Jimin vede că ceilalţi stau doar pe treptele din faţă.

"Ţi-a luat destul de mult, cap roz." Jungkook îşi întoarse ochii.

"Gee îmi pare rău, dar, de fapt, pune mintea în ceea ce eu--"

"Opriţi-vă, voi doi." Hoseok pufni în dispreţ.

Ei au pornit înauntru, până la lift, pe hol, şi s-au oprit în faţa uşii.

"Bine, când spun trei, intrăm cu toţii--"

"Ştim."

"Doar vă asiguram. Bine, unu, doi, şi--"

"Trei!" Jungkook a strigat foarte tare şi a dat lovitura deschizând uşa, ţipând La Mulţi Ani, în timp ce Taehyung la susţinut cu un tub lung care a scos un bâzâit puternic, înainte de a scoate confeti peste tot.

"Ce dra-"

Jimin a înaintat în faţă, înghiţindu-şi prietenul, îmbrăţişându-l prin surprindere.

"Surpriză!" A chicotit. Yoongi îşi strânse braţele în jurul taliei lui Jimin şi îl răsuci în jur.

"Wow, mulţumesc băieţi." Yoongi zâmbi, încă aparent puţin şocat. "Nu ştiu ce să spun."

"Ce spui să fii fericit pentru o dată?" Hoseok îl bătu pe spate şi îi ţinea cuşca pentru el. "La mulţi ani omule!"

"Dechide-l." Jimin îl privi cu emoţie peste umăr. "Haide."

Un pic tentant, brunetul puse cuşca pe podea şi-i deschise zăvorul. A ieşit un căţeluş maro, a lătra emoţionat şi a sărit în poala lui Yoongi.

"Tocmai a venit şi nu l-am pus în vânzare." Hoseok îl informă. "Am crezut că o să-ţi placă cu adevărat, pentru că tu erai singur toată ziua aici, fără nimeni pentru companie."

"Cum îl cheamă?" Îl întreabă Yoongi cu uimire, în timp ce ţinea micul ghem de blană.

"Nu ştiu, tu alegi."

"Ce zici... Holly. Min Holly." Căţeluşul a lătrat entuziasmat, micile chiţăituri îi încălzec inima brunetului.

"De asemenea." Jungkook şi-a aruncat darul înfăşurat prost şi Yoongi l-a prins. "Este de la mine şi Taehyung, sper să-ţi placă."

"Plus, asta de la mine." Jimin întinse pachetul maro.

"Băieţi nu trebuia..."

"Am vrut." Toţi cei patru au spus la unison.

***

A fost târziu noaptea. Min Holly a fost curăţat, învelit în pături, Mr. Pickles stătea ca un gardian, aşezat pe un scaun din apropiere. Lumina lunii strălucea prin fereastră, iar briza blândă strălucea perdelele translucide. În hol, ceasul îndica ora trei dimineaţa.

Jimin simţi un braţ alunecând în jurul taliei şi o greutate confortabilă înclinată peste el.

"De ce eşti treaz?" Vocea lui Yoongi era răguşită.

"Nu ştiu. Ceva m-a trezit."

"Bine, întoarce-te la culcare atunci."

"Nu."

El râde, un chicot adânc, vibrând în urechea rozaliului. "De ce eşti aşa?"

Jimin se întoarse astfel încât să se confrunte cu acesta din urmă. "Îţi place."

"Bine, poate."

Ei stăteau în tăcere pentru o vreme, admirându-se cum arătau iluminaţi de lumina lunii, până când Yoongi oftă şi îi săruta fruntea lui Jimin. "Dormi." Îi spuse, trăgându-se la gâtul lui Jimin şi înfăşurându-şi mai bine braţele în jurul lui. Jimin oftă, mulţumit, jucându-se cu părul lui Yoongi.

"Hei Yoongi?" Şopti după un minut de linişte.

"Mm?"

"Eşti fericit?"

Yoongi se îndepărtă şi se uită la ochii lui. "Da, de ce?"

"Nu eşti... vreau să spun." Jimin şi-a dres glasul. "Nu mai fumezi, nu-i aşa?"

Un fulger de îngrijorare s-a aprins în irişii brunetului. "De unde ştii despre asta?"

"Nu te supăra, promite-mi." Jimin se apără repede. "Luna trecută, ai coborât la magazin sau ceva şi am venit doar să fac curăţ în acest s-sertar..."

Yoongi s-a ridicat, alunecându-şi degetele prin părul deja murdar. Oferindu-i mâna lui Jimin, îl trase şi el îl conduse spre sertar. Deschizându-l, îi arăta rozaliului conţinutul gol din interior.

"Le-ai aruncat afară?" Jimin exclamă.

"Da. Ştii de ce?" Ochii lui Yoongi se înreţiră în colţuri, zâmbind. "Pentru tine."

"Ce am făcut?"

"Nu ştiu. Eşti ca un drog în sine." Jimin se înroşi. "Nu glumesc."

Spunând asta, Yoongi l-a tras pe acesta într-o îmbrăţişare, buzele strălucesc peste linia maxilarului, în timp ce cad din nou pe pat. "Acum că nu mai e aşa." Yoongi murmură. "Putem dormi?"

"Da."