Incognito

ceai și lacrimi înghețate

Te invit la un ceai
ca să îmi cunoști lumea.
Dar oare ești capabil de așa ceva
când afară se anunță furtuna?

Haide,
Ia un loc pe fotoliul de lângă geam
Căci mereu poveștile mele se întâmplă lângă geam
Acolo unde bate soarele
și unde plânge cerul,
Acolo unde râde luna
și clipesc stelele,
Acolo unde se luptă viața
și câștigă moartea.

Ai grijă că ceaiul e fierbinte.
Și nu vreau să-mi fugi nervos
Înapoi de unde te-am scos.

Ți-au înghețat lacrimile...
Dar cum?
Oh, te doare.
Nu mai e despre mine.
E iar despre tine;
Despre tine și inima ta.
Ce îți mai face ea?
O aud țipând.
Da, urlă de parcă nu ar mai avea scăpare.

De ce e mereu durere în tine?
Nu vezi soarele din spatele norilor?
E chiar acolo.
Privește mai atent.
E mereu acolo,
dar se mai ascunde după nori
E un copil sfios
Cum amândoi am fost.

Uite ce repede s-a scurs timpul.
Iar în timp ce-mi beam ceaiul am observat ceva:
Că până la urmă
povestea mea se identifică în a ta.