media : Shiro Kyoto ,la varsta ....cand a murit.
-Mama! Shiro! Ei nu au ras de mine ,nu si-au batut joc de mine,nu mi-au spus ca sunt ciudat!
-Ao! AO! Doamne Ao!! Vino aici ! Mi-ai lipsit mult pustiule!! Kiniro sare si ma ia in brate strangandu-ma puterinc ,isi incalceste degetele in parul meu bagandu-mi capul in pieptul sau dur,imi pun mainile pe pieptul sau strangandu-i puternic tricoul alb cu negru pe care il purta in pumni .
-Ao , ce faci aici?!?Doamne ,nu imi vine sa cred ca te-am gasit!
-S-Sunt aici...pentru ca..am..am vrut sa aduc niste flori..
-Cui? Ies din stransoarea lui si il apuc de mana tragandu-l in jos acesta cazand in genunchi langa mine.
-Mama,Shiro! El e unul din prieteni de care va ziceam! El nu a ras de mine ,ba din potriva el a ras cu mine! Numele lui e Kiniro! E unul dintre cei mai buni prieteni ai mei! Sunt cuprins pe la spate de catre Kiniro,lacrimile incepand sa se scurga din nou pe obraji,Kiniro ma intoarce strangandu-ma puternic, dar bland ,in bratele sale.
-Imi pare rau! Nu am stiu ca Mama si Fratele tau sunt morti! Imi pare rau!
-Nu ai de ce sa iti para rau,nu e vina ta,un bou a intrat in masina mamei! Ala e devina!Ma strange mai tare in bratele sale.
-La multi ani Shiro! Azi implinesti 22!
-E ziua lui azi?
-Da..Rspund eu putin trist.
-La multi ani Shiro! Promit ca o sa am grija de fratele tau mai mic,asta e cadoul meu pentru tine!Rosesc usor .
-Ao,hai sa mergem,ei isi fac griji pentru tine.
-B-Bine...
