You&I

Capitolul 17

Miercuri dimineața mănânc micul dejun împreună cu Allyson și Jennifer la cafeneaua din apropierea liceului, fetele încercând să îmi facă emoțiile să dispară. Ziua de marți a trecut cât a-i clipi, și uite că a venit miercuri, ziua în care ori mă voi face de răs, ori o să reușesc să câștig locul de șefă în echipă. Dar pe cine păcălesc, Amber e mult mai bună decât mine, așa că speranțele mele scad într-o secundă.

- Nu te mai ingrijora Claire, o să fie bine, spune Jen cu mâna sa așezată în jurul încheieturii mele.

- Nu prea mai sunt atât de sigură în legătură cu asta, zic și îmi trec mâna prin păr ca să îl dau pe spate.

Îmi termin brioșele și cafeaua, și apoi îmi îmbrac jacheta, îmi așez geanta pe umăr și pornesc împreună cu fetele spre școală. Emoțiile pun stăpânire pe mine cu fiecare pas care mă duce mai aproape de liceu. Prima oră am geografie, și apoi antrenament la majorete. Nu îl am nici pe Chris lângă mine, a spus acum douăzeci de minute că nu o să ajungă la prima oră pentru că vrea să mai doarmă. Eu am nevoie de el, și el doarme.

Trec pe la dulapul meu să îmi iau cartea și un caiet, închid ușița și apoi traversez holul lung împreună cu Ally până la clasa de geografie.

- Oh, uite cine este aici. Tot nu ai de gând să renunți, nu? Amber se poziționează lângă mine, iar eu îmi dau ochii peste cap.

Cea mai bună motivație pe ziua de azi, tu ești Amber, subconștientul meu adaugă pentru mine.

- Ți-am mai spus de trei ori luni și ieri că nu am de gând să renunț. Dar înțeleg, ești speriată.

Am o groază de emoții, și singurul mod de a le face să dispară, măcar un sfert, este să îi zic vreo două blondei care își dorește locul de șefă. Nu doar la majorete, ci și în viața de zi cu zi, când are impresia că totul se învârte în jurul ei.

- Speriată? Amber mă imită ca un papagal, fiind cu privirea pe mine și vocea batjocoritoare.

- Da Amber, speriată că te-aș putea învinge, zic.

Cam imposibil să se întâmple asta, dar cum spuneam, îmi place să o enervez.

- Stai liniștită, nu mi-a fost niciodată frică de nimic, mai ales de tine, vocea ei îmi spune, înainte să facă dreapta și să dispară din raza mea vizuală.

Profesorul de geografie intră în clasă, și ora plictisitoare pentru ceilalți și stresantă pentru mine, începe. Proful începe să predea lecția nouă dar eu nu prea pot să fiu atentă cum ar trebui, ci concentrându-mi atenția ori pe pixul din mâna mea, ori pe orice altceva care părea mai interesant decât capitalele țărilor din Europa. Prind câteva frânturi din lecție, apoi încep să număr minutele și să verific ceasul cât de des pot, până când aud clopoțelul mult așteptat. Îmi iau rapid geanta și grăbesc pasul împreună cu Allyson spre sala de sport. Intru în vestiar, trag pe mine costumul de majoretă, îmi încalț teneșii și la final îmi prind părul într-o coadă sus. Intru în sală, și încep să fac câteva mișcări de încălzire.

- Claire, nu îți face griji, o să fie bine, Ally mă liniștește, mișcându-și mâna circular pe spatele meu.

Oricum, nu cred că ar trebui să mă mai stresez.

Doamna Evans își face și ea apariția în sala de de sport.

- Ok fetelor, să începem alegerile corect? zâmbește jucăuș și ne privește pe toate. Aliniați-vă vă rog frumos.

Mă așez încordată în fața antrenoarei, lângă Amber și o colegă de echipă. Aparent, doar noi trei participăm pentru șefa echipei. Probabil și alte fete au vrut, dar Amber poate fi foarte amenințătoare, deci nu ezit să iau și varianta asta în calcul. Sigur a făcut tot posibilul ca să elimine concurența. Dar acum tot ce contează este să vedem ce se întâmplă în continuare.