You&I

Capitolul 16

Sunetul provocat de fluierul antrenoarei ne anunță pe mine și pe fete să ne așezăm în linie. Ziua de ieri a trecut extrem de rapid, iar seara, după ce a plecat Chris de la mine, nu am apucat să vorbesc cu mama despre...micul incident, dar o să îmi fac timp să port o discuție cu ea. Defapt mai mult ca sigur ea o să fie cea care o să mă stoarcă de întrebări când ajung acasă.

Îmi concentrez atenția spre antrenoare, care voia să ne facă un anunț. Sper că nu e nimic rău.

- Deci, fetelor, am stat și m-am gândit, mai ales după ce v-am văzut pe unele dintre voi, care ați avansat foarte mult de când am început să ne antrenăm împreună, și am decis să schimb șefa de echipă, spune aceasta și ne privește cu un zâmbet mândru pe față.

- Poftim? vocea lui Amber se aude, cred că mai tare decât intenționa.
Dar, doamnă Evans, de ce ați face așa ceva? Amber ia foc, dar nu poate să explodeze în fața antrenoarei.

- Pentru că, Amber, ști că în mod normal, șefa de echipă se alege la începutul fiecărui an. Tu ai fost o majoretă bună, și încă ești, din moment ce trei ani ai fost aleasă șefa de echipă, așa că, și anul acesta o să alegem o nouă șefă. Miercuri, cine dorește să participe la probe, poate să o facă. Vă las aici o listă, cine dorește, doar își semnează numele. Sunteți libere, spune aceasta iar noi ne împrăștiem, unele fete spre listă, inclusiv Amber, iar restul fetelor spre vestiar.

- Claire, ai două minute? doamna Evans îmi vorbește.

- Sigur că da, zic, ce este?

- Voiam să îți spun că îmi place foarte mult progresul tău, în aproape două luni de când ai început să te antrenezi, ai evoluat foarte mult și asta mă bucură. Cred că ar trebui să încerci miercuri să dai probă pentru șefa de echipă, spune ea și eu rămân blocată pentru o secundă, ca să procesez.

- O să mă gândesc, mulțumesc mult pentru vorbele bune, apreciez.

- Oh nu dragă, eu apreciez. Ești una dintre cele mai bune fete din echipă, chiar îmi pare rău că nu ai participat la meci, zice ea și își așează blând mâna pe umărul meu.

Mda, îi mulțumesc lui Amber pentru asta.

- E în regulă, serios, zic. Mulțumesc pentru sfaturi.

- Deci, ce părere ai? Te trec pe listă? întreabă doamna Evans, iar eu o privesc îngândurată câteva secunde. Dar, până la urmă, de ce nu?

- Sigur, o să încerc și eu, ne vedem miercuri, spun iar aceasta îmi arată un zâmbet plin de mulțumire, după care mă îndrept împreună cu Ally și Jen spre vestiar.

Dau jos costumul de pe mine și îl împachetez în geantă, și iau pe mine hainele pe care le-am avut la începutul zilei.

- Hei, ce ți-a zis doamna Evans? Jennifer întreabă, privindu-mă.

- Mi-a spus că îi place modul în care am evoluat, de când am început cu majoretele.

- Și are dreptate, chiar am văzut o schimbare majoră, adică și la început erai bună, dar acum ești mult mai bună. Am început să cred că ești chiar mai bună decât Amber, spune Allyson, dar eu nu știu ce să cred. Chiar atât de bine mă descurc?

- Mai bună ca mine? Hmm, nu prea cred. Doar nu ai de gând să participi miercuri pentru locul meu de șefă, nu? spune Amber care apare din vestiarul de lângă, cu geanta ei pe umăr și o privire crudă pe față.

- Defapt, chiar am de gând să particip, zic și o privesc mândră.

- Ce? tonul ei este batjocoritor.