You&I

Capitolul 11

Merg pe aleea școlii, singură, să mă întâlnesc cu fetele. Chris a spus că merge să îi caute pe băieți și m-a lăsat singură. Dar nu am nimic împotrivă, din contră, nu am mai petrecut mult timp cu fetele în ultimele zile, și sper că nu sunt supărate pe mine. Oricum, vreau să le spun că eu și Chris suntem împreună, și chiar sper să se bucure pentru mine, adică eu una sunt fericită, înafară de momentele când ne certăm și presupun că îmi ascunde unele lucruri, dar sper să trecem peste asta la un moment dat.

Mă apropii de foișor, și le zăresc pe o bancă aproape.

- Bună străine, nu ne-am văzut de mult, zice Jennifer când mă vede și mă îmbrățișează, la fel și Allyson.

- Ce faceți? zic eu și mă așez lângă ele în timp ce le privesc.

- Vorbeam, tu ce faci? Nu ai mai dat niciun semn, unde te-ai ascuns? râde Ally.

- Eh, știți voi, pe aici, pe acolo, spun.

- Pai și noi am fost pe aici, pe acolo, și nu te-am văzut, am fost și la cumpărături și a fost cam trist fără tine, zice Jen și mă privește cu părere de rău.

- Îmi pare rău că v-am neglijat, dar am fost mai mereu cu Chris, zic eu și privesc într-o parte.

- Cu Chris? râde Jen. Parcă nu vă suportați, cum de ați rezistat fără să vă rupeți capul?

- Păi, suntem împreună, zic eu și zâmbesc jenată, deși nu știu de ce sunt jenată în preajma lor. Poate pentru că nu le-am spus niciodată ceva despre mine și Chris și brusc le spun că suntem împreună. Evident, când aud asta, privirea lui Allyson e mai mult decât mirată, iar Jen are gura larg deschisă.

- Glumești nu? zice Ally pe un ton care nu îmi dau seama ce reprezintă.

- Mhm, nu, de ce? spun.

- Ai înnebunit? zice Jen și își pune ambele mâini pe umerii mei.

- Nu din câte am verificat ultima dată, zic eu și încerc să destind atmosfera.

- Nu poți să fi cu Chris, zice Ally.

- De ce nu? întreb confuză și ușor speriată.

- Pentru că e Chris, îmi răspunde Jennifer la întrebare de parcă era evident.

- Și eu sunt Claire, iar tu Jennifer, ce-i cu asta? o întreb.

- Oh doamne, ți-a intrat prea mult pe sub piele Claire, te rog nu pica în plasa lui, face des asta, ști și tu foarte bine, ți-am explicat asta, zice Jen.

Eu sunt de-a dreptul stupefiată. Nu pot să cred că cele mai bune prietene ale mele nu pot să accepte faptul că sunt împreună cu Chris. Eu sunt fericită. Știu că Chris nu a fost niciodată genul care să aibă o relație serioasă, și da, știu că își bătea joc de fete, și mai știu și că este o persoană foarte dificilă, știu toate astea. Dar eu tot cred că se poate schimba.

- Nu cad în plasa nimănui, ok? Știu ce mi-ați explicat dar până la urmă este decizia mea, de ce nu puteți să fiți fericite? vocea mea sună mai tare decât plănuiam în timp ce mă ridic de pe bancă.

- Suntem fericite, zice Ally în timp ce își așează mâna pe umărul meu. Dar nu vrem să fi fericită cu el, nu e bun, nu vrem să te rănească, adaugă ea.

- E bun pentru mine, dar oricum lăsați-o baltă, trebuie să plec, zic eu și le întorc spatele.

- Claire! țipă Ally și Jen după mine în timp ce eu grăbesc pasul.

De data asta nu au dreptate, știu cum e Chris, sau cum a fost, nu e nevoie să îmi repetați. Nu poate nimeni să îmi spună dacă pot să fiu cu cineva sau nu, nu sunt părinții mei. Mă rog, părintele.