MIRRYAM | 1

68. "Revederea"

- Și? Ce e cu tine pe aici? pornește motorul mașinii.

- Am fost cu un coleg la un restaurant să bem ceva. Nimic mai mult.

- Păi tu nu erai împreună cu Mike?

- Ba da! Suntem logodiți. Decât am plecat cu Edward la un suc, ca între...prieteni! o durere în piept mă apasă.

- Oh...

  - Și se pare că nu a ieșit bine! A fost un ipocrit.

  - Hm...

Se pare că nu spune prea multe. Decât e atent la drum.
Decid să-l sun pe Mike și să văd dacă a ajuns acasă.

   - Ce s-a întâmplat, Mirryam?

  - Nimic...Doar voiam să văd dacă ești acasă!

  - Nu sunt!

  - Atunci unde?

  - La garaj!

- Ce faci acolo?

- Mirryam, trebuie să închid. Ne vedem acasă! Ok?

   - Mike! Mike! dau telefonul jos de la ureche. A închis!

  - Ce s-a întâmplat?

   - Habar nu am! Mi-a închis fără să-mi dea vreo explicație!

Dacă Mike e acolo...Harry s-a dus și el? O sun pe Derya.
Telefonul sună. Tocmai la al treilea ton răspunde.

  - Hei!

- Harry e acasă?

  - Tocmai ce a plecat! De ce?

  - Oh, Doamne! Vino la mine la apartament! Repede!

  Îi închid. Ce naiba e în capul lor?

  - Aici, nu? indică spre clădirea înaltă.

  - Da! Mulțumesc!

  - Pe curând, Mirryam! spune când deschid ușa și ies.

Alerg spre bloc.

*

   Am facut un duș, apoi m-am schimbat rapid în alte haine mai comode.
  Peste câteva minute, Derya bate la ușă.

- Îmi explici ce se întâmplă aici? Mă sperii.

  - Nu ești mai speriată decât mine. L-am sunat pe Mike. E la garaj, iar când l-am întrebat ce se întâmplă, mi-a închis. Și în plus, cred că Harry s-a dus acolo.

   - Haide!

*

   O mulțime de mașini sunt ca într-un fel de cerc.

  - Ce Dumnezeule mare se întâmplă aici?

  - Habar nu am.

  Coborâm din mașini, iar când ușile se trântesc, toate privirile sunt pe noi, inclusiv, a lui Mike și Harry.
Ei sunt sprijiniți de mașinile lor, cu mâinile încrucișate la piept. Mike închide ochii când mă vede și oftează.