Dedicatie pentru @AndreeaDeea866
* Shannon *
Ma simțeam destul de stânjenită avand in vedere ca sunt încătușata intr-o mașină de politie, dar ma simt foarte impacata deoarece am refecut relatia intre mine si singurul om pe care il mai am, tata. Niciodata nu credeam ca voi ajunge sa rostesc acest cuvant. Toata viata am încercat sa ocolesc acest cuvânt din rutina mea zilnica, am incercat sa cred ca nu exista iar acum este real. Tot ce ma intristeaza este faptul ca acum, dupa ce am petrecut aproape treizeci de minute alături de el va trebui sa fiu separata din nou inca pana voi ajunge la varsta pe care o are el acum. Si Bob Dylan e boboc pe langa el.
Am fost zdruncinata din gandurile mele idioate atunci cand masina in care ma aflam a oprit brusc. Nu a durat mult pana cand un braț puternic a deschis portiera strangandu-ma dur de incheietura tragandu-ma afara din mașină.
Am strambat din nas la gestul pe care l-a facut politistul, vrand sa îi reprosez gestul făcut dar nu am reușit deoarece acesta ma inmanat ca pe un obiect altei persoane care a intrat cu mine in penitenciar.
Un loc atat de sumbru. Cu multa umiditate. Simteam ca am sufoc. Am inghitit in sec cand am vazut detinutii ce stateau in celule gandindu-ma ca voi fii unul dintre ei.
Am ajuns in dreptul a o pereche de gratii fiind impinsa brutal in interiorul acesteia. O durere puternica mi-a acaparat genunchii atunci cand corpul meu a facut cunostinta cu cimentul. M-am ridicat de pe jos scuturandu-mi hainele si privind in interiorul acesteia cuști. Un nod in gat mi s-a pus atunci cand am vazut patul din contul camerei cu câteva pete dubioase pe lenjeria acestuia, o usa deschisa, in interior fiind baia care avea doar toaleta si dusul deoarece chiuveta era in incaperea unde se afla si patul.
Un alt politist a intrat in celula aruncandu-mi in brate cateva haine.
- " Ia de te imbraca, cand o sa se auda soneria va trebui sa te aliniezi pe hol impreuna cu restul. Hainele tale le lași pe pat. "
Cat de barbar. Am strambat din nas si am plecat in asa zisa baie vrand sa ma schimb. Dupa ce am terminat am iesit afara vrand sa ma intind puțin in pat deoarece simțeam cum picioarele imi vor ceda din cauza oboselii, insa in acel moment un sunet ce m-a facut aproape sa-mi pierd auzul sa auzit pe coridor in semn ca trebuie sa ne aliniem.
Am pasit timid in afara celulei asezandu-ma in rand cu ceilalți. Privirea imi era atintita in pamnat incercand sa analizez hainele oribile pe care le purtam vrad sa imi ocup timpul cu ceva. Auzeam mii de susoteli si strigate ce mi se tot repetau ca un ecou in cap.Ma simțeam foarte obosita iar aerul din incaperea asta ma sufoca.
- " Shannon? "
O voce grosa ma facuse sa imi ridic privirea speriata din pământ.
Am privit in fata si am observat un băiat înalt, cu vreo unu sau doi ani mai mare ca mine, blond saten cu ochiii de un caprui inchis. Imi era asa de cunoscut. Fiind foarte ametita nici nu am stat sa gândesc, sa imi reamintesc cine e deoarece gura mi-a luat-o înainte.
- " Olly Murs? "
Acesta s-a sprijinit pe un piciora privindu-ma ca si cum as fi o idioată. In momentul asta , asta fiind. A oftat nervos apropiindu-se de mine rastindu-se in soapta spre mine.
- " O pe bune! Acum jumătate de an iti aduceam mesajea din partea tatălui tau si aproape m-ai batut mar pe mine si gașca mea. "
Atunci am simtit cum orice ameteala sau durere imi dispare din corpa, dandu-ma instinctiv cu un pas in spate vrand sa pastrez distanta dintre noi. Toate amintirile imi invadau acum mintea.
CITEȘTI
Dirty Game, baby//Justin Bieber
FanfictionOare visele noastre sunt doar iluzii frumoase care într-o buna zi vor ajunge să se îndeplinească? Însă dacă nu e tocmai așa cum ne găndim și va sosi ziua în care ne vom da seama că visul s-a convertit în coșmar? Un coșmar din care d-abia aștepți să...