Emotional

Capitolul 21

Lucrurile nu stau mereu asa cum as vrea ,dar rutina e rutina si la mine nu se schimba prea des. Viata mea e destul de simpla vazand-o pe dinafara. Merg la scoala,am note bune,sunt un copil bun,nu ies si nu fac pribleme. Destul.de simplu.
Rutina consta in rutina de dimineata ,inchiderea creierului meu intr-o carapace la scoala ,venitul acasa,teme si iesiri pe ici pe colo cu Mare. Si sa nu uitam durerile se spate care devin din ce in ce mai rele.
Azi tata nu e acasa asa ca o ajut pe bunica sa se puna in pat apoi merg la mine in camera. Ma pun in pat frunzarind pe internet si incepand sa imi fie rau. Simt o greata bine cunoscuta in stomac ,in ultimele luni fiind prezenta zilnic. Ma ridic din pat si cand imi dau seama ca o sa vomit dar nu o sa ajung afara trag coltul.covorului stiind ca parchetul va fi mai usro de curatat. Vomit tot ce am in stomac si apoi stoarsa de putei cu niste carpe adun mizeria si spal pe jos. Ma uit in jur si vad ca sunt singura. De obicei nu ma deranjeaza dar acum as vrea sa pot vorbi cu cineva. Imi iau telefonul.si intru in conversatia cu Mare asa cum fac de multe ori. Nu ii scriu pentru ca nu s-ar schimba nimic daca as face-o asa ca stau pe parchetul.repe pana simt ca imi e somn . Ma tarasc in pat sperand ca greata asta o sa dispara. Ma gandesc la prosti. Am inceput sa ma simt vinovata si pentru ceea ce gandesc dupa disxutia mea cu Vlad. Incerc sa il.alung din minte pentru ca stiu ca nu e ceva sanator dar nu pot . In momentul.asta in care imi simt stomacul punga si spatele ma omoara gandul ma duce la fata lui frumoasa si zambesc. Ma face sa zambesc doar prin faptul ca exista si la am cunoscut. Deschid ochii si caut pe facebook numele lui si ma uit la poze. E frumos,si aerul lui profesional care a inceput usir usor sa cada e incitant.....doar daca aveam mai mult timp....era atat de bine. Imi e dor de locul ala,de el,de Ana de toata lumea. La naiba si de Taylor imi e dor. Vreau sa ii revad ,imi e dor de ei.