Capitolul 23

0 0 0
                                    

Data trecuta nu rezolvasem nimic. Imi petrecusem 3 ore de asteptat pentru nimic. Acum sunt iar in taxi cu emotii si cu inima in gat. Stiu ca de data asta el nu va fi acolo,dar tot nu ma pot abtine. Mirosul si sunetele scoase de aparate sunt suficient. Cobor din taxi si ii zambesc tipului cu par slinos de la receptie care e destul de amabil.
Urc scarile si narile imi sunt invadate de acel miros divin. Ma ases ca si acasa pe unul din fotoliile de piele in care ma scufund. Ma uit in jurul meu si ma gandesc la ultima data cand am facut procedurile. Aud rasete si ma gandesc la feţele din interiorul camerei. Taylor cu capul luo chel si accentul care te face sa zambestininstant. Ana cu o fata care ii acunde frumusetea varstei,in spatele unor ochi orbi ,James cu atitudine lui de doctor inabordabil dar cu zambete data pe ascuns in timp ce ma prindeam de spalier ca sa nu cad.
Ma gadesc cat bine fac oamenii astia si ma intreb cat le este inapoiat. Ma intreb daca sunt fericiti,desi asa par.
Locul.asta e bizar,cand intru aici uit ca sunt 25 de grade afara si ma simt de parca o sa ma uit pe geam si o za vad zapada si copaci cu crengile goale. Craciunul asta a fost frumos. Cu mine venind zilnic aici si apoi petrecandu-mi restul zilei uitandu-ma la merlin.
Cu toate glumele facute pe seama lui James . Locul asta e o amintire care inca vibreaza. Credeam ca atunci cand o sa ma intorc dupa atat timp o sa realizez cat de absurda am fost prima oara. Dar lucrurile sunt la fel. Aceleasi emotii,aceiasi frica stupida,aceleasi voci pe holul cu tapet sangeriu. Trag aer in piept si ma intreb daca azi va fi ziua. Ziua in care voi putea spune ca mai am o luna sau doua sau cateva zile pana .
Ma uit in dreapta facand contact vizual cu tipul caruia credeam ca o sa ii scot ochii data trecuta. E frumos,cu o barba mai rara decat a lui James dar arata bine. Parul cret tuns scurt si in uniforma visinie minunata. Intra la unde scurte si imi amintesc de o gluma facuta de tata prima oara cand am fost aici.
***
Stau in pat uitandu-ma la.desene si intrebandu-ma ce naiba sa fac cu plictiseala asta. Am inceput sa lucrez de 2 saptamani aproape de indata ce a inceput vacanta,iar azi fiind libera nu aveam nimic de facut. Contemplam a ma.duce la zilele orasului dar nu aveam.cu cine deoarece Mare era in vacanta cu parintii ei iar eu si Vlad nu eram in cei mai buni termeni.
Stateam uitandu-ma la Descendentii si vorbind cu sora mea cand mi-am auzit telefonul bipaind. Il iau fiind convinsa ca e Mare care se plictiseste teribil.
Deschid telefonul si vad ca mesajul e de la Smurf. "Hei,lucrezi azi?"
Ma uit prin camera si inapoi la mesaj .Oare vad bine? Raspund rapid si el imi propune la fel ca si anul trecut sa ne vedeam. Ii accept oferta fiind atat de sigura ca nu o sa ne vedem. Am mai incercat sa iesim dar mereu a aparut ceva. Totusi ma duc si fac un dus apoi imi aleg niste haine. Cand imi scrie ca ajunge peste o ora incep sa am emotii. Nu cine stie ce,dar sunt acolo. Ma dau cu putin anticearcan pe sub ochii si cu rimel apoi parfum . Imi pun bain in geanta si pornesc spre intalnirea care nu e o intalnire.
   O sun pe Mare in timp ce merg spre locul unde o sa ne intalnim. Ea pare exasperata si eu credeam ca o sa fie mai entuziasmata. Ma asigura ca o sa fie foarte jenanta intalnirea si eu rad nervos dupa care inchid. Bat din picior si ma joc cu inelul cand aud un claxon. Ma uit in masina si e Smurf. Nu pot sa cred ca dupa atata timp chiar se intampla. Intru in masina si cand ii vad fata toata un zambet spun:
-Hei!
-Hei!
O scurta tacere se asterne pana ia o curba si apoi bate cu mainile in volan si spune.
-Dupa un an...insfarsit ne vedem si noi! Rade el.
Il aprob razand si ne petrecem prima jumatate de ora incercand sa gasim parcare. Dupa ce masina e parcata ma duc jos asteptandu-l si cand se ridica din masina am un soc. E mult mai inalt decat credeam. Mergem cot la cot pe strada vorbind si razand . Ma gandesc la ce a spus Mare,ca o sa fie jenant. Pana acum nu a fost. Mergem intr-un loc mai retras ,un fel de poiana/parc. Ne asezam pe banca unul langa altul povestind si razand . Orele trec atat de rapid si fara sa imi dau seama e ora 21. Decidem sa mergem prin oras si ne plimbam printre tarabe. E atat de multa lume incat suntem despartiti de cateva ori iar atunci Smurf ma ia de incheietura . Vroiam sa ma ia de mana dar stiam ca e cam devreme si nu o va face. Ma intalnesc cu cativa colegi care se uita dubios la mainile noastre iar cand el se opreste sa vorbeasca cu cineva nu imi da drumul la incheietura.
Seara trece rapid si cand decid sa merg spre statia de taxi mai avem exact o strada pana acolo el ma intreaba de ce nu am iubit. Ii explic degajat iar el spune.
"Pentru orice exista un inceput,nu?" Ma loveste usor in umar iar eu spune un "Presupun" si ne continuam mersul. Cand zaresc taxiul ma ridic si ne luam la revedere,el de nicaieri ma ia in brate. Sunt surprinsa pentru o secunda dar (ori cat de dramatic ar suna) ma topesc in bratele lui. Il prin si eu asezandu-mi mainile pe spatele lui si zambesc. El isi asaza barbia pe varful capului meu si mi se pare ca aud un mic oftat dar nu pot fi sugura. El imi da drumul si ma urc in taxi iar el imi face cu mana. Ahhhhh,asta sa intamplat pe bune? 😅

EmotionalUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum