Emotional

Capitolul 9

Toate hainele din fata mea erau roz,mov si alte culori pe care Mare le-ar iubi si ar arata minunat cu pielea ei. Ma uitam la o bluza eleganta cu putina dantela si o curea. Eram atat d3 singuratica ca eram impreuna cu tata la cumparaturi care era la fel de incantat ca mine. Ma limbam printre magazine cautand cevs ce sa mi se portiveasca dar parca oriunde ma uitam o vedeam pe Mare care imi spunea ca arata oribil. M-am ales cu o pereche de blugi ,doua tricouri ,un hanorac si o geanta toate negre. Stiam ca stilul meu vestimentar se schimbase dar eu ma simteam bine. Spatele ma durea ingrozitor si m-am oprit cu tata la o terasa sa bem un suc . I-am facut poza lui Mare cu obiectele incercand sa ignor durerea din spate. Ma foiesc pe scaun si tata spune
-Trebuie sa merfem la doctor.
-Ba nu. Sunt ok.
Se hita la mine si stiu ca nu o sa o lase balta chestia asta dar decid sa nu imi bat capul pe moment. Ne indreptam spre casa eu ascultand muzica in casri si ignorandu-l total pe tata ca de obicei. Ma intreb daca sunt multumiti de mine,daca sunt copilul pe care si l-au dorit. Sora mea e atat de frumoasa si feminina,mereu preferata tuturor si din spusele bunici "singura pe care poate conta".

Zilele au trecut si inainte cu 3 zile de inceperea scoli tata ma tarea la o radiografie ca sa cada ce e ineregula cu spatele meu. Surpriza facea ca era ceva destul de grav,mai exact scolioza bilobara cu curbura de 150. Nu suna si nu arata bine ,cu siguranta nu se simtea bine. Mi s-au adus la cunostinta 1000 de chesti absolut cretine si demoralizante si mi s-au dat sanse de 10 la suta de vindecare comleta. Nu eram surprinsa si sincer inainte de a afla toate aste glumeam cu Mare ca o sa descopar ca am cancer. Radeam mereu dar oarecum speram sa fie adevarat,vroiam doar sa dispar.
Eram programatapeste 3 luni la fizioterapie si nu vroiam in ruptul capului sa merg dar mai aveam timp pana atunci.
Prima zi de scoala a fost oribila si uram fiecare secunda petrecuta cu gloata aia retardata de nenorociti. Ii urasc din tot sufletul si sper sa nu mai dau cu ochii de ei niciodata dupa absolvire. Eu si Mare eram deja foarte foarte apropiate si relatia ei cu Vlad avansa. Eu si Vlad ne intelegeam de minune si totul parea sa fie bine din punctul asta de vedere. Totusi ca de fiecare data ceva lipsea ,ceva ce u puteam descrie sau descifra. Era un gol constant .
Ma uit in oglinda ,e 6:45 si autobusul o sa vina din clipa in clipa. Blugi ,tricou si pantofi negri plus o geaca de piele . Nu imi placea ce vad dar nu puteam schimba nimic. Haine colorate se asorteaza cu un zambet pe fata si al meu nu aparea prea des. Mare isi dadu ochii peste cap dar nu mai comenta nimic deoarece parea bine dispusa.

Era 30 noiembrie si eu in 3 zile mergeam la fizioterapie . Totul era aproape si nu vroiam nici in ruptul capului sa merg. Notele mele erau mai slabe ca anul trecut . Incercam sa ma calmez,Mare avea sa ajunga din moment in monet . De obicei inainte sa ma vad cu ea ma descarc ca sa nu plang in fata ei cand am sa ii povestesc ceva stupid de important pe tru mine. Jur,nu stiu de ce ma mai suporta. Imi exprim frustrarea si nemultumirea si uite asa se inheie si ultima zi de scoala inainte de fizioterapie. Maine aveam sa fiu acolo si dumnezeu stie ce o sa se intample. Spre sa nu fie ciudat,sunt sigura ca o sa fie doar batrani si ciudati pe acolo dar nu am de ales. Ma pun la somn si nu pot adormi pana pe la 1 noaptea foindu-ma si intrebandu-ma cum va fi maine . Daca totul va fi bine sau daca ziua va fi un esec...