Regrete...

52 5 5
                                    



         Dragă, nu știu cum să te numesc... nu știu cum să încep sau să termin. Regret fiecare moment frumos petrecut împreună, regret fiecare ceartă, regret toți anii minunați petrecuți împreună. Nisipul geloziei mi-a intrat în ochi și te-am văzut în ceață. Regret că te-am judecat! Nu meritai. Nici eu nu meritam să te cunosc. Ești un diavol cu chip de înger!

       Lacrimile cristaline ce se scurg treptat pe fața mea nu sunt cauzate de tine. Sunt foarte obosită! Am obosit să lupt împotriva mea în acest război și să pierd în fața mea fiecare luptă, am obosit să stau la fereastră fredonând o baladă, sperând că, astfel, cioburile inimii mele se vor lipi ca un puzzle perfect.

        E un ghinion să fii eu! Bucură-te că nu ai fost blestemat! Acum, că mă înec în propriul meu venin, vreau să știi că nu a fost vina ta, ci a mea. M-am lăsat copleșită de probleme, în loc să îmi îngheț sufletul. Mi-am pedepsit ochii... și acum, beată de durere... în ritmul ăsta.... mă voi distruge complet.

        Fugi, mic suflet, și aleargă! Salvează-ți inocența și iubirea! Dormi, iubire, și visează! Poate mâine nu voi mai deschide ochii, nu voi mai face păcatul infernal de a mă trezi, nu voi mai vedea lumea întunecată prin niște ochi plânși. Voi fi ușoară și rece, așa cum ți-ai dorit mereu! Regret că nu îți va păsa dacă sufletul meu ușor se va ridica la ceruri, vei da din umeri și vei suspina. Regret că ți-am îngreunat existența cu bolovanul meu! Regret că mă cunosc atât de bine, încât mâine, când îți voi vedea ochii frumoși, tot necazul va trece.

        Regret că ești singurul lucru frumos din viața mea! Regret, iubire, că ești singurul lucru din viața asta gri care mă face fericită! Regret că ești singurul care mă ține în viață, dar mă ucide în fiecare zi! Regret că nu pot rupe bucăți din mine, să le pun pe hârtie, să te lămuresc că, de fapt, te iubesc!

      Iartă-mă, iubire, că și azi ți-am pierdut timp prețios, dar, regret, eu nu cred în legături! Oricât de apropiate ar fi două persoane, la un moment dat se distanțează, pentru că, iubire, nu există "pentru totdeauna"!

      Regret că spun că nu am nevoie de tine, că nu vreau nimic, că nu am nevoie de nimeni! Dar, vezi tu, iubire, nimeni nu mă face fericită, așa că am să ma fac singură să zâmbesc și îți voi dovedi că am avut dreptate în legătură cu ce am spus.

       Regret că nu ești tu cel care îmi provoacă durerile și mi le alină, că nu oftez din cauza ta, doar te folosesc ca pe o mască, pentru a putea plânge noaptea, în taină, cand mă privesc numai felinarele de pe stradă și stelele de pe cer! Dacă te-am supărat vreodată, iartă-mă! Am devenit depresivă, eram nesigură, m-ai făcut să mă simt atât de singură!

      Acum, am să plec, cu sau fără voia lui Dumnezeu! Am să ard în flăcările iadului și am să îmi ispășesc pedeapsa! Măcar voi fi mai aproape de tine...

                                                                                                        Cu drag, o fată care se va pierde prin mulțime

SentimenteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum