after school ↦ hemmings

Capitolul 44

Increderea noastra a fost marita dupa acel incident.Luke si-a rezolvat toate problemele,cu ajutorul lui Michael.Calum habar nu avea ce s-a intamplat si in noaptea in care Michael a venit in apartamentul lui,aproape l-a prins dormind pe canapea pentru ca Luke i-a spus sa plece pana dimineata dar el a adormit si a uitat sa plece.

Ultima zi de scoala a fost normala.Eu fiind fata plictisitoare care merge pe coridor dorindu-si sa fie acasa si Luke langa mine oferind priviri urate tuturor de pe coridor.Il ignoram dar cateodata era greu sa nu razi atunci cand vedeai fetele oamenilor dupa ce Luke le trimitea acea privire.Cand am ajuns la dulap,Luke s-a rezemat de perete si m-a asteptat.

"Claire!" Am auzit o voce feminina stringandu-ma si am stiut imedat ca era Maddy.

"Mad!" Am imitat tonul ei,iar ea a zambit.L-am privit pe Luke pentru a-i vedea reactia,iar el si-a dat ochii peste cap,apoi a dat din cap,in semn ca ma va astepta.

"Ce planuri ai pentru vacanta?" Avea un zambet mare pe fata,ceea ce ma facea si pe mine sa zambesc.

"Uhm..." L-am mai privit inca o data pe Luke,dar el era prea ocupat sa se uite la oamenii de pe holul principal. "O sa plec cu Luke si inca cineva." Nu voiam ca Madison sa stie ca eu voi pleca in Australia cu Luke si Cal.Nu voiam sa-i stiu reactia si nu-mi doream o morala de la ea.

"Oh und-?" 

Am intrerupt-o,intorcandu-i intrebarea. "Tu ce planuri ai?" 

A fost usor surprinsa,dar totusi a raspuns. "Nu prea am niste planuri fixe.Probabil o sa stau cu prietenii." Si-a ridicat umerii apoi i-a lasat sa cada.Am dat din cap si i-am oferit un zambet.

Totul devenise ciudat dintr-o data,asa ca am fost usurata cand am simtit o mana pe soldul meu si o barbie pe umarul meu. "Clairey,trebuie sa mergem." A folosit vocea adorabila si am izbucnit in ras pentru ca nu ma asteptam sa o foloseasca la scoala.Mi-am pus mana pe obrazul lui si mi-am intors privirea spre Maddy,care avea gura intredeschisa si expresia confuza.

"Scuze,trebuie sa plec." M-am scuzat,acum avand un zambet adevarat pe fata.

"Uhm...okay...pot sa te sun mai incolo?" Era incruntata si nu prea intelegeam de ce,dar i-am spus ca ma poate suna.

Dupa ce eu si Madison ne-am imbratisat si ne-am luat la revedere,mi-am conectat mana cu a lui Luke si am ras,punandu-mi fruntea pe umarul lui.El a chicotit si am parasit liceul.

-

Cand am ajuns acasa,mama ne-a intampinat cu o privire nostalgica care mi-a facut inima sa se sparga putin.I-am oferit un zambet trist si am strans-o tare in brate.

"Mama,sunt doar cateva zile." Speram sa nu planga si sa inteleaga ca nu voi fii plecata pentru totdeauna.

A iesit din imbratisare si si-a sters ochii umezi. "Da,da,ai dreptate.Du-te sus si impacheteaza." M-am intors spre Luke care probabil se simtea foarte jenant,asa ca eu si mama am ras.

"Buna,Luke." L-a salutat mama,iar el si-a indreptat pozitia si a zambit.

"Buna ziua,doamna Lauren."

Mi-am dat ochii peste cap si l-am tras de maneca pentru a merge sus in camera mea.Imediat cum am deschis usa,Luke a fugit spre pat si s-a aruncat.Am scapat niste rasete,apoi m-am asezat pe el in sezut.

"Stii ca trebuie sa ma ajuti,nu?" I-am amintit,iar el a gemut.Mainile lui s-au dus spre soldurile mele,aducandu-ma langa el in pat.Nu imi puteam opri chicotelile,asa ca Luke a incercat sa ma opreasca cu un sarut,dar nu a reusit.

"Inceteaza." El voia sa ramana serios,dar gropitele care i se formau nu il ajutau deloc.Mi-am pus degetul in locul unde gropitele apareau iar Luke l-a dat la o parte,ridicandu-se incet si prinzandu-mi incheieturile,strangandu-le deasupra capului meu.Genunchii lui erau de-o parte si de alta a corpului meu si contactul vizual era foarte intens.