Ash Graystone e un bărbat care a pierdut totul. Odată cu asta a renunțat la a mai ține cont de sentimentele cuiva. A renunțat la a-i mai păsa de tot ce se întâmplă în preajma sa. E dur, abrupt, chiar prea brutal de sincer pentru toti cei cu care int...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
───── ⋆⋅☆⋅⋆ ─────
Tot drumul spre casă o singură întrebare se tot repeta. De ce mă comportasem așa? De ce-l răsplătisem în halul ăsta, când tot ce făcuse el a fost să mă apere. Să încerce să-mi fie alături. M-a protejat în doar câteva minute, mai mult decât a făcut-o oricine altcineva până acum. Ce era în mintea mea? De ce acționam așa când venea vorba de acest om? Ce era cu impulsivitatea asta?
Nici nu-mi mai aminteam cum am ajuns acasă. Avusesem noroc doar că nu pățisem nimic pe drum încoace, fiindcă mintea îmi era vraiște
Ziua decursese groaznic. Cearta, deși nu o puteam numi tocmai așa fiindcă eu nu ripostasem aproape deloc, cu femeia aceea încă mă tortura psihic.
Înțelegeam că tinerii poate nu distingeau nici până la vârsta asta binele de rău, nefiind nevoiți să treacă prin greutățile vieții, dar părinții? Ei ce scuză aveau? Ce exemplu dădeau? Ne mai puteam mira atunci de lipsa de respect a multora dintre ei, când proprii părinți se comportau așa? Dându-le impresia că era adecvat să trateze un om în felul acesta.
Am intrat în casă și m-am trântit direct pe canapea, lăsând lucrurile să cadă pe jos, la picioarele mele.
Și ce era mai rău de abia acum urma. Fiindcă măsuri de protecție pentru noi nu prea existau. Un părinte cu influență și bani era mai important în ochii unei instituții cu interes, decât un profesor care putea fi înlocuit oricând cu altcineva. Mai ales când se găseau destui candidați pentru asta, iar postul meu nici măcar nu era definitivat încă.
Ce puteam face eu în cazul acesta? Ce măsuri de protecție puteam lua împotriva acestui tip de agresiuni? Și chiar dacă îmi păstram funcția, cum aveam să mă feresc de amenințările ulterioare? De această femeie sau de altele de genul ei?
Puteai fi tare și să suporți insultele o dată, de două ori, dar într-un final psihicul tău ceda. Și chiar speram mult de tot să nu fie așa, iar acesta să rămână doar un caz izolat. Deși acum îmi era chiar mai frică de urmări. Duduia aceea luase foc odată cu limbajul pe care-l adoptase Graystone față de ea. Nu-l susțineam și nici încurajam, dar nu m-aș fi așteptat la altceva. Știindu-l deja mai bine cum era.
Dar era exact așa cum îi spusesem, lui nu-i păsa. Pentru el n-ar fi făcut nicio diferența faptul că rămânea în post sau că-l expedia. Eu, în schimb, mi-aș fi găsit cu greu un alt post și pe ăsta îl obținusem cu chiu cu vai, după ce fata pe care o aleseseră deja fusese nevoită să renunțe din motive personale. Așa că eu am fost rezerva. O dată pentru ea și acum pentru Viola. Oare aveam să simt și eu vreodată că am făcut ceva? Că am realizat măcar un lucru important pentru mine în viața asta?
Mi-am târât membrele inferioare până sus, în camera mea. Am deschis laptopul și am dat drumul la playlistul în care aveam doar simfoniile lui Havasi. Întotdeauna mă calmau compozițiile omului ăsta. Și mereu îmi dorisem să ajung măcar la un singur concert de-al lui.
