Ash Graystone e un bărbat care a pierdut totul. Odată cu asta a renunțat la a mai ține cont de sentimentele cuiva. A renunțat la a-i mai păsa de tot ce se întâmplă în preajma sa. E dur, abrupt, chiar prea brutal de sincer pentru toti cei cu care int...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Primul edit de la Ruxi cu #Blash. Te ador! ❤️
───── ⋆⋅☆⋅⋆ ─────
Doar că în dimineața zilei următoare mi-am cam uitat propriul sfat, atunci când am ajuns la școală și am dat nas în nas cu Kim, pe coridor.
Aceasta m-a tras într-o parte și m-a luat la rost.
— Ce s-a întâmplat aseară? Când ne-am întors noi, voi ați dispărut.
— Mda, mulțumesc pentru întâlnirea în patru, am accentuat ultimele două cuvinte.
— Scuze, Blue, dar știi și tu, hormonii...
De fapt nu, nu știam. Dar nici ea nu știa că eu eram atât de ignorantă în chestiunile astea. Nu-i mărturisisem niciodată că n-am avut o relație intimă cu cineva până acum. Nu se ivise ocazia și nici nu țineam morțiș să afle.
— În fine. Nu a mers cu Mike ăla. Nu-l duce deloc capul și nu m-a atras câtuși de puțin.
— Nu tocmai de capul ăla aveai tu nevoie, mi-a zis ea, iar mie nu mi-a venit să cred ce-am auzit. Cam același lucru îl spusese și Graystone. Asta mi-a amintit că voiam să scot niște informații de la ea.
— Auzi, ce știi despre Asher Graystone?
Am evitat să menționez că eu aflasem deja despre legătura lor din trecut.
S-a uitat alarmată la mine.
— Nu vrei să parcurgi traseul ăla, crede-mă, m-a avertizat ea din prima.
— Nu știu la ce te referi, i-am ignorat grija absurdă. Am întrebat doar ca fapt divers, având în vedere că suntem colegi...
În continuare privirea ei îmi demonstra că nu era convinsă de afirmațiile mele, dar n-a mai insistat.
Am pornit împreună pe coridor.
— E divorțat de mult timp deja. I-a murit copilul de doar șase ani și de atunci n-a mai fost același om. Iar el și nevastă-sa n-au reușit să se mai înțeleagă. Ea l-a învinuit întotdeauna pentru acel accident. El pe ea și tot așa.
— Când s-a întâmplat asta? m-am rezumat doar la o șoaptă, căci tocmai treceam pe lângă un grup de studenți.
— Păi..., să tot fi trecut vreo cinci ani deja.
— Asta l-a făcut să se comporte așa cum o face acum?
— A cam luat-o razna de atunci, ce-i drept. Dar în ultimul timp parcă e chiar mai rău. Poate că într-adevăr odată cu vârsta chiar înnebunești de tot.
