Ziua 6
Mmmm.. nici nu vreau să scriu ce mi s-a întâmplat noaptea trecută.. dar nu am de ales. Măcar cineva trebuie să ştie ce am păţit eu până am murit.
După ce Raoul a plecat am rămas închisă în casă.. târându-mă pe perete.. Nu vroiam să mai trec prin aşa ceva. Uneori îmi doresc să treacă mai repede timpul şi să vină odată ziua aceea.. dar apoi îmi amintesc de Raoul.. ce persoană minunată e.. şi cât de mult o să sufere.!
Revenind... acum scriu după un pat de spital. Privesc cum Raoul doarme ca un îngeraş.. a venit la mine cum s-au sunat autorităţile. Nu a contat că era 4 dimineaţa.
Asaa..
Era 9 seara când a plecat.. câteva minute am stat nemişcată aşteptând să înceapă calvarul. Surpriză Nu s-a întâmplat nimic. Dar nu mă aşteptam să fie aşa toată noaptea: -j
Mi-am făcut cină şi m-am pus la TV. Până la urma viaţa continuă.. Strângeam cu obsesie telefonul în mână. Era dat pe apelare rapidă. Cu un singur X pe ecran Raoul era deja venit. Nimic neobişnuit pe tot parcursul filmului. Totul era in regula. După ora 11 lucrurile s-au schimbat. M-am dus să-mi aduc un pahar de suc din bucătărie.. Când să închid uşa.. ceva bloca clanţa.. am aprins lumina sa vad ce este şi... NIMIC. Când să închid din nou uşa.. aceeaşi poveste.. până la urmă am lăsat-o baltă şi mi-am văzut de drum.. dar nu am apucat să fac doi paşi ca uşa s-a trântit.. deschizându-se.
Şi da.. începe..
M-am apropiat tremurând de ea şi mi-am întins mâna la întrerupător.. când ceva rece şi ud mi-a prins-o, strângând-o să-mi rupă degetele..
M-am tras cu forţă înapoi... dar strânsoarea era prea puternică.. Primul instinct a fost să mă uit după telefon. La naiba.. îl lăsasem pe canapea. M-am zbătut din răsputeri dar pur şi simplu răceală aceea îmi intră în vene. M-am oprit din zbătut.. şi m-am calmat. Ştiam cu cine am de a face.
- Mătuşă.. te rog.. dă-mi drumul. Fie-ţi milă de mine.. Uite.. ţi-am spus de n ori că îmi pare rău că nu te-am crezut.că te-am condamnat dar... eram doar un copil.. Te rog lasă-mă.. dă-mi drumul.
Strânsoarea să potolit. Dar totuşi mâna mea era acolo.
Când dintrodată mi-a strâns mâna aşa de tareeeee!!! Încât mi-a rupt efectiv falangele degetelor. Am urlat de durere!!!!
Am reuşit să scap şi am alergat spre telefon.. Nu avea semnal.. ce urma sama fac?!!!
Am fugit repede la etaj după cel fix.. şi se pare că cineva a tăiat firul.. am vrut să ies din casa dar uşa era închisă.. clar.. era prinsă în adevăratul infern.
După câteva momente lumina s-a luat brusc. Era bezna în cameră.. doar umbre şi zgomote mai vedeam şi auzeam.. am început să plâng... Nimic din ce făcusem până acum nu mai conta.. eram destinată să mor.. chiar şi pentru o banală greşeală..
Am stat acolo încremenită câteva ore.. bune.. nimic nu se mişcă.. nimic nu se auzea.. doar inima mea care era gata să fir smulsă. Curentul era luat unsă era închisă.. mi-era super frică să fac vreo mişcare... dacă o să m omoare pe loc.. şi.. la gândul ăsta tremuram.
Era ora 3.
Timp de 4 ore am stat nemişcată.. sângerând.. rana degetelor încă era acolo..
Deodată pe umărul meu era o mână rece.. şi a început să mă strângă de gât... simţeam cu cum toată fiinţa din bine se scurge uşor printre degetele mătuşii mele..
Am încercat să înlătur mâna aceea.. dar ce să înlătur?! Nu era nimic acolo.. şi totuşi mă strângea neomeneşte/
După vreo 30 de sec fără aer.. strânsoarea s-a oprit.. şi totul a revenit la normal. Lumină venită.. semnat ful.. totul ca la normal.. până şi sângele lăsat de mine nu mai era acolo..
Am sunat la poliţie şi la salvare pentru a mă verifica dacă sunt bine,
Şi aşa am ajuns aici. Se pare că s-a trezit şi Raoul. E ora 9 dimineaţa. Ce mă aşteaptă azi doar eu ştiu.
