Gabriel P.O.V
-Cum adica pleci?!
Spun socat asteptand raspunsul Anei .
-Stiu , e neasteptat, dar doar pentru un an !
Spune ea panicata in timp ce isi facea bagajul .
-Deci pleci seara asta...
Spun sorbind din ceai , pun ceasca jos si incep sa o ajut la împachetat.
-Ma simt oribil, stiu ca ti-am promis ca voi fi mereu aici cu tine...
-Ana , nu ma supar! Sunt atat de fericit pentru tine! E atat de linistitor sa vad ca visul tau se implineste . Dar iti voi duce dorul . Extrem de mult .
-Calatoria asta e cruciala pentru cariera mea de reporter .
-Stiu , iar cand documentarul facut de tine va fi gata, ma voi lauda ka toti ca stiu autoarea sa.
-Gabriel...Te iubesc atat de mult .
Spune ea luandu-ma in brate .
-Si eu te iubesc ...
Peste cateva ore am dus-o la aeroport . Tot drumul am vorbit despre momentul cand va reveni acasa . A fost greu sa ma uit cum avionul a decolat si a disparut dupa un scurt timp din raza mea vizuala .
Dar cand noaptea a revenit , mi-am amintit brusc de ce locuiam cu Ana, uram sa stau singur . Mereu cand Ana nu era acasa stateam treaz asteptand-o.
Acum imi e imposibil sa dorm , stiind ca sunt singur...din nou...
CITEȘTI
ᴅᴏᴍɴᴜʟ ᴅɪʀᴇᴄᴛᴏʀ {ʙᴏʏxʙᴏʏ}
Lãng mạnDupă absolvire singura dorință a lui Gabriel era sa nu îl mai vadă pe cel care îi făcuse ultimul an de liceu un coșmar. După ce absolvit univetsitatea își începe cariera de profesor de engleza... Când credea că totul e bine cineva nedorit revine în...
