Oftez și îmi indrept privirea spre grădină.
- Nu e mare lucru de spus. Mereu am fost tratată urât, iar după ce am putut fi angajată am fost trimisă la muncă. Pe la 16 ani Martin începe sa ma privească altfel. Știa ca nu suntem frați. De atunci a început calvarul. Părinții lui nu ma credeau, bineînțeles. După majorat am vrut sa plec, dar mama lui m-a rugat sa rămân. Asa ca am cedat. Pana asta vara când nu am mai putut și am plecat.

Îmi arunc o privire spre Adam și observ ca avea pumnii încleștati.

- Ce te-a determinat sa iei decizia? Spune printre dinți.
— Tatăl lui Martin venise peste mine în dormitor. Era beat și începuse sa tragă de mine. M-a lovit de câteva ori pentru ca mă opuneam. A apărut soția lui care m-a salvat și mi-a spus sa fug.

Se ridica de pe scaun și începe sa se plimbe pe terasa. Acum ca o pomenisem pe mama lui Martin, mă întrebam ce se întâmplase cu ea. Sper ca era bine. O rafală de vânt mi-a ridicat pătura de pe umeri.

— Cred ca e prea frig sa mai stam afara, spune și ne baga în casă.
— Îmi place toamna. Am câteva picturi făcute.
— Pictezi?
— Da. Dar nu am luat cursuri avansate. Este o pasiune care m-a ajutat sa trec cumva peste probleme.
— Mi-aș dori sa vad un tablou de-al tău.
— Nu știu dacă mai sunt acasă, spun și ma incrunt.
— Cred ca te pot ajuta în privința asta, spune și îmi face cu ochiul
— Adam, nu cred ca...

S-a lăsat pe vine în fata mea și mi-a cuprins mâinile.
— Lasă toate problemele pe seama mea, spune încet. Vreau foarte mult sa te sărut. Pot s-o fac?
— Sigur, murmur.

S-a aplecat încet și și-a lipit buzele de ale mele. Mi-a cuprins obrazul drept iar caldura mâinii lui am simțit-o în tot corpul. Inima îmi bubuia ca o toba și speram sa nu o dau în bara. Mi-am întredeschis buzele, lăsându-l sa intre. A profitat de moment și a adâncit sărutul. Îmi simteam corpul zumzaind de adrenalina. Din instinct am dat sa îmi infing mâinile în parul lui  dar tot ce am putut face a fost să-l strâng ușor de mana.

S-a retras și și-a lipit fruntea de a mea. Amandoi respiram ca după maraton.

— A fost... Wow!spune și izbucnim amândoi în ras.
— Da, spun și îl strâng din nou de mana.
— Și ăsta e doar începutul, spune zâmbind.

Am auzit pași și l-am văzut pe Adam privind în spatele meu.

— Domnule, au ajuns asistentele.
— Mulțumesc, Jim. Spune-i lui Candice sa pregătească cina. Iar fetele pot sa stea cu noi la masa sau ne aștepte în camera lui Emily.
— Sigur, domnule.

Jim pleaca iar Adam se ridica în picioare și ne conduce în salon.

ADAM POV

Dumnezeule! Parca eram drogat. O sarutasem pe Emily și parca eram alt om. Fusese diferit de alte dați. Îmi plăcea dar in același timp îmi era și frica. Nu mai simtitisem niciodată asa ceva.

Candice ne pregătise masa și, spre bucuria mea, eram doar noi doi. Am hrănit-o pe Emily apoi am mâncat și eu. Nu mai făcusem asta niciodată, dar îmi plăcea. Ma simțeam cu adevărat util. Jim îmi aruncase niște priviri ciudate, iar Candice chicotea pe la colturi. Am decis sa ii ignor și sa fac ceea ce simt. După cina ne-am retras în biblioteca.

— Wow! Parca as fi în biblioteca scolii, spune ea.
— Mda. Părinții și bunicii mei au fost mari colecționari și iubitori de cărți.
— Sunt originale?
— O parte din ele. Bunicul meu a cheltuit foarte mulți bani pe operele lui Lev Tolstoi. Bunica mea, în schimb, le-a iubit pe surorile Bronte.
— Foarte frumos!
— Am o lista cu toate titlurile. Dacă vrei sa citești...
— Ai o listă?
— Mda. Bunicul meu mereu ma punea sa scriu în ordine alfabetica. Asta era modul lui de a ma pedepsi. Nu eram fan al cărților pe vremea aia.

Ajuta-maUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum