My dream about him

capitolul 15

   Cobor jos în bucătărie. Mă duc langa mama și o iau în brate.

Sandra: Mami...?

Yonna: Ia zi, ce vrei?

Sandra: Nu trebuie sa vreau ceva neapărat...

Yonna: Ok at....

Sandra: Bine, poate să rămână Sehun la noi?

Yonna: Sigur, dar fara prosti. Ok?

Sandra: Promit.

   Mă duc spre Sehun și ii sar in brațe. Încep să mă uit la el care începe să zâmbească când mă vede.

Sandra: Ghici ce, poți să rămâi la mine in seara asta.

Sehun: Sigur nu se supăra mama ta?

Sandra: Am intrebat-o și a zis da. Deci clar nu se supăra.

Sehun: Ok, dacă ea a zis că e de acord nu am nimic în potriva.

   Telefonul lui Sehun incepe să sune. Sehun își ridică telefonul de pe canapea și se uita la el.

Sehun: Mă scuzi puțin, trebuie sa răspund.

Sandra: Ok.

SEHUN POV

Sehun: Alo? Cine este?

Mia: Serios? Chiar nu îmi mai ai numărul in agenda?

Sehun: Mia... Ce vrei?

Mia: De data asta nu vreau nimic, bine, poate doar un mic lucru.

Sehun: Uimeste-ma! Ce mai vrei de data asta?

Mia: Știu foarte bine că acum ești la iubițica ta și că nu ai vrea sa fi deranjat, dar... Daca vrei ca prietenii tai sa fie in siguranță, bineînțeles, și iubițica ta, vei ieși 10 minute din casă ca sa vorbim. Atât îți zic, dacă refuzi, nu va iesi bine.

Sehun: Ce mai pui la cale?

Mia: Nimic dragul meu, dar cineva ține neapărat să te viziteze, nu pot rata ocazia asta. Așa că misca-ti curul afara. Daca nu, ti-am zis, nu va iesi bine.

~ apel închis ~

   Ce mai pune la cale fata asta? Și cine vrea sa mă viziteze? Intru înapoi în casă și merg spre ușă.

Sandra: Unde te duci?

Sehun: Ies puțin, mă întorc.

Sandra: Vin cu tine!

Sehun: Nu, te rog! Mă voi intoarce, promit.

Sandra: Ok... Suna-ma daca e ceva. Ok?

Sehun: Ok! Pa. Ii spun eu sarutand-o ușor pe buze .

   Ies din casă și o iau la picior pe alee până dau de Mia. Ii simt parfumul ăla de bagaboanta...

Mia: Hei dragule. Mă bucur că am reușit să te scot din casă.

Sehun: Ia zi, ce vrei? Cine vrea sa mă vadă?

Mia: Încă nu a ajuns, urmează. Hai să așteptăm puțin pe banca.

Sehun: Nu am chef de nici un joc de al tau. Ori îmi spui cine vrea sa mă vadă ori plec.

Mia: Mmm... Vezi tu, nu pot. Am promis că nu îți voi zice. Eu mă țin de promisiuni.

Sehun: Aha... Cat trebuie să aștept?

Mia: Mmm... Nu știu sincer. Puțin probabil. Dar până atunci...

   Mia îmi sare în brațe și începe să mă sărute pe gat. O împing de pe mine și mă ridic de pe banca.

Sehun: Dacă tu chiar crezi că încă te plac și încă te iubesc te înșeli...

Mia: Ai dreptate... Dar merita sa încerc măcar...

   Mia sare din nou pe mine fortandu-ma sa o prin in brațe ca sa nu cada. Incepe să mă sărute din nou, dar de data asta pe buze. O las jos aruncandu-i priviri urâte. În fundal se aud plânsete... Cunosc acele plânsete... Încep să mă uit în jurul meu...

Sehun: Sandra. Te rog nu....

Sandra: NICI NU VREAU SA AUD. Pleci de la mine din casă ne spunandu-mi unde mergi ca sa te vezi cu Mia? Te credeam altfel... Îmi spune Sandra și pleacă.

Sehun: Sandra te rog stai...

Mia: SEHUN!!

Sehun: CE VREI? NU VEZI CA TOT CE FACI ESTE SA RANESTI OAMENI? PE MINE? Nici nu vreau sa te mai vad. Ii spun eu începând sa fug către Sandra.

Mia: SEHUN! Chiar nu vrei să îți vezi din nou tatăl?

   Mă opresc din alergat și mă întorc spre Mia...

Sehun: Tata e mort! Și ști bine asta.

Mia: Nu e mort dragul meu. Cine crezi că vrea să te vadă ?

Sehun: Nu. E imposibil. L-am văzut cu ochii mei mort în mașină!

Mia: Poate asta a vrut el sa crezi. Că a murit.

Sehun: Nu... Nu e adevărat. Ii spun eu și încep să fug înapoi către Sandra.

Mia: vei vedea tu! Eu nu mint..

   O prind din urmă pe Sandra și o apuc de mana.

Sandra: Dă-mi drumul!

Sehun: Sandra, te rog! Asculta-ma puțin!

Sandra: Ce sa ascult? Că ai primit un apel de la Mia iar tu imediat ai ieșit să te vezi cu ea? Cat timp erai la mine!

Sehun: Nu Sandra! Nu interpreta chestia asta așa din nou. Te rog asculta-ma. M-a sunat, dar eu nu știam că este ea. Mi-a zis sa ne întâlnim pentru că cineva vrea sa mă vadă. Dar m-a tras în țeapă iar și a început să mă sărute. Nu am acceptat nimic din ce a încercat ea să facă. Îți jur!

   Niste lacrimi isi dau drumul rapid din ochi ei. Ii pun mainile pe fata si i le sterg usor. 

Sehun: Te rog sa ma crezi! Ii spun eu si o iau in brate. 

   Sandra ma ia si ea in brate si ma tine strans de parca nu ar vrea sa imi mai dea drumul. 

Sandra: Te cred! Imi spune ea si se uita in ochi mei. 

Sehun: Multumesc. Te rog nu mai plange. Ii spun eu si o strang si mai tare in brate. 

    Sandra se uita la mine si se ridica pe varfuri si ma saruta usor pe buze. Eu ii raspund la sarut si o prind de talie. 

Sehun: Hai inapoi in casa, te rog. 

   Sandra ramane tacuta tot drumul inapoi spre casa. Stiu ca o speri si ca o supar cateodata, dar nu o fac cu intentie. O iubesc, nu i-as face rau. 

Sehun: Sandra..?

Sandra: Da? imi raspunde ea imediat. 

Sehun: Esti suparata pe mine? o intreb eu usor speriat. 

Sandra: Nu, stai linistit. Am inteles care a fost situatia. Te cred! imi spune ea si zambeste. 

  Zambetul ala... M-a linistit total. 

Sehun: Multumesc! Din nou. Chiar nu ti-as face asa ceva. Nu as putea sa te ranesc. 

   Sandra se uita cateva secunde la mine si ma ia in brate brusc si ma tine strans. 

Sandra: Te iubesc Sehun. imi sopteste ea. 

Sehun: Si eu Sandra, mult!