Furia

177 13 2
                                    

Statea pe banca din centul orasului,citind si cascand.Nu avea de gand sa mearga acasa,nu vedea ce sens ar avea sa se intoarca intr-o casa in care zac doi morti in descompunere.

Citea mult,si ii placea,nu era acel tocilar cu ochelari de cal sau cu aparat dentar,era acel barbat ce ura lumea,ascult rock si era emo.Avea parul strans intr-o coada,lasandu-si bretonul sa ii cada in continuare pe ochii negri plini de ura pentru tot ce era frumos,fericit si asa mai departe.Ciudat sa spui barbat emo,nu?Dar la cate femei a regulat si la cate ilegalitati a facut,nu ii mai puteai spune adolescent de la varsta de cinspe ani.

Nu visa sa se casatoreasca,sa aiba vreo relatie de lunga durata sau sa iubeasca vreodata pe cineva.Era o fire vulcanica careia nu ii placea sa fie inselata,mintita sau luata peste picior.Era acel gen agresiv,si asta inca de cand era un copil.De cand era un copil era obligat sa isi asculte parinti cum se certau si jigneau.Poate ca aceasta este si motivul pentru care a ales sa fie asa,motivul pentru care nu avea sa se casatoreasca sau sa isi intemeieze o familie.

Se juca cu cercelul din limba sa,metalul rece trasmitandu-i fiori pe sira spinarii,privea cu dezgust doi tineri ce se sarutau:

''Idiotii,oare nu-si dau seama ca mai tarziu vor suferi ca prostii?Dragostea e o adevarata scobitoare in fund..."

Nu stia,pana azi,habar n-avea ca e adoptat.Asta...Ei bine,l-a facut sa recurga la niste gesturi mult peste limita ilegalitatii.Si-a injunghiat mama de doua ori.Tatal sau,a ales sa fie un las,si-a bagat singur cutitul in el.Totusi mana lui se afla pe cutit.Ideal pentru el ar fi sa mearga sa-i ingroape mai repede,dar prefera sa nu le de-a pace nici cand sunt morti.

Gânduri criminaleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum