Prima data

534 26 4
                                    

"Fugea de una singura prin pădure, era într-o stare de soc și fugea,fugea, fugea, fugea.Rochia sa era rupta iar lenjeria intima se vedea,însa nu ii pasa,continua sa alerge și sa alerge și sa alerge.Nu se putea opri.Dacă se oprea urma sa o omoare.Însa în timp ce fugea nu se uita pe unde,își ținea ochii închiși sperând ca se va trezi lângă bărbatul iubit cu care urma sa aibă un copil dar asta nu o ajuta cu nimic,caci bărbatul pe care îl crezuse toată viata,urma sa o omoare.Se împiedica-se de rădăcina unui copac,sângele izbucnind firișoare pe fruntea sa.Șchiopata,însă continua sa fuga de soțul sau.Voia sa mai trăiască,măcar pana își vedea copilul cum respira.Însa,era convinsa ca odată ce ea va fi prinsa...Copilul va muri o data cu ea.Tot nu putea înțelege ce a făcut de merita asta.De ce bărbatul pe care îl iubea mai mult decât orice,voia sa o omoare?De ce când era atât de fericita totul se năruie?Însa nu mai avusese timp de gândire,caci niște pași se auzeau din tufișuri,începu sa șchiopăteze iarăși însa îl simțea în spatele sau și ii vedea de asemenea și umbra ce scotea în evidenta toporul de tăiat lemne proaspăt ascuțit.Se oprise,dar rămăsese cu spatele,nu voia sa îl vadă,însa știa ca acesta ii era sfârșitul,simțise fulgii de nea cum ii cădeau lin pe corpul sau fragil,hmm frumos final pentru viata cuiva,nu?

-Uite draga,ninge,exact cum îmi povesteai acum câteva zile ca ai vrea sa ningă.

-De ce?

-Pentru ca nu te mai suport,nimeni nu o mai face.Mai bine o fac eu decât altcineva,crede-ma pe mine nu ma doare nici inima sau alt rahat de organ pe care tu nu îl vei mai avea în următoarele zece minute.

Aceasta se întorsese la el,cu lacrimi în ochi însa era sau cel putin credea ca e indeajuns de puternica sa nu le verse pe o jigodie ca el.

Bărbatul lua mai bine toporul în mana,îl strânse cu putere și o lovi pe femeie în cap,apoi la picioare,în piept,pana când era suta la suta sigur ca nimeni nu mai ii va recunoaște nici măcar o parte din fata,o făcuse mărunțișuri și apoi o pusese într-un sac.O lăsa-se la marginea pădurii,nimeni inafara de ursi nu se va indura sa pună mana pe un sac de gunoi împuțit."

Fata lasă stiloul și caietul sub perna și pleca sa ia cina împreună cu mama sa.Era prima oara când scrisese ceva atât ciudat,i se părea mult prea ciudat.Credea ca ceva ii face asta,cand de fapt,abia descoperise ce era ea cu adevarat.

Gânduri criminaleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum