Jeon Jungkook, douăzeci și nouă de ani.
Înălțime — Un metru optzeci și doi.
Greutate — Puțin peste șaptezeci de kilograme.
Fizionomie — Bine făcut.
Păr — Șaten.
Ochii — Căprui.
Pasiuni — Femeile, bărbații, alcool-ul, mașinile scumpe, motoarele scumpe, aurul.
Ocupație — Prințul Dubaiului.
Dubai, una din cele șapte minuni ale Lumii Bogate. Imensa monarhie din Emiratele Unite Arabe, a fost și este unul din cele mai „tentante" locuri de pe Pământ pentru bogați dar și pentru săraci. Dacă bogații sunt atrași de frumusețea locului, cluburile de noapte plina de animatoare și animatori, zgârie norii care se întind peste tot, aurul care îmbracă totul, plajele imense pline de palmieri, mașinile scumpe și renumitul Burj Khalifa — pentru săraci, Dubai era speranța la o viață mai bună. Săracii se adunau din toate colțurile lumii și făceau treaba pe care locuitorii orașului și ai statului refuzau să o facă, câștigau enorm în comparație cu statele de unde provineau, de cele mai multe ori ajungeau victimele abuzurilor sexuale, agresiunilor fizice și li se îngrădea libertatea pentru că erau „diferiți" și arabii adorau tot ce este diferit, era o realitate cruntă pentru ei și ceva obișnuită pentru restul.
Burj Khalifa a fost construit special pentru Jungkook, Jeon Jungkook. Regele Dubaiului la aflarea veștii că soția sa avea să dea naștere unui băiat a cerut ca o clădire înaltă să fie construită ca să se poată ruga Divinităților pentru că i-au dăruit un fiu când se aștepta mai puțin. Născut de o mamă asiatică și un tată arab, Jungkook nu avea nimic de caracteristicile generale ale arabilor și nu-l interesa obiceiurile și tradițiile pe care aceștia le urmau cu sfințenie. Imensa clădire a fost inaugurată când băiatul a fost prezentat lumii, unsprezece ani mai târziu și imediat la trei ani după aceea tatăl său a murit de boală, mama sa a rămas la cârma imensului Imperiu până când Jungkook a împlinit douăzeci de ani. Vestea că femeia rămăsese însărcinată cu un necunoscut deși tatăl său murise l-a înfuriat groaznic pe Jungkook care a căutat-o imediat după aflarea veștii că acesta dăduse naștere unui copil nelegitim și o găsise, singură, în mahalalele fără copil și o ucisese fără milă sau regrete, o măcelărise și o făcuse pachețele pe care, avusese grijă să le livreze tuturor cunoștințelor femeii dar mai ales familiei sale care încercaseră să-l tragă la socoteală pe bărbat dar ajunseseră în aceeași situație, fuseseră uciși fără milă de bărbat și aruncați în Mare pe post de mâncare pentru rechini.
Nu avea regretă și nu-i păsa că ucisese fără mile niște ființe care nu știau despre ceea ce făcuse copilul lor, nu-l interesa și nu considera că trebuie să dea socoteală în fața cuiva pentru acțiunile sale. Căutase acel plod încă de când își ucisese mama dar parcă intrase în pământ, era singur și avea tot ce își putea și, voia să ucidă și acel plod și, să rămână singur pe lume.
— Jungkook, aigo! Lasă-mă să te ajut.
Jungkook obișnuia să-și petreacă timpul prin cele mai cunoscute cluburi din oraș dând de băut tuturor și făcând sex. Afacerile mergeau, orașul atrăgea turiști. Cluburile de prostituate atrăgeau prostituate. Firmele auto veneau în căutarea expansiunii. Turismul mergea bine. Totul mergea bine și asta îl încânta pe acesta, legalizase drogurile în oraș și era o plăcere să-i vadă pe dependenți murind în chinuri din cauza chinurilor și a durerii care le nimicea corpurile și-i făcea să înnebunească. Luau bani cu camăta și mureau de supradoze nu din cauza cămătarilor.
— L-am văzut, a sughițat în timp ce încerca să pășească sprijinit de Yoongi care abia se trezise din cauza zarvei pe care o auzise din cauza mașinii bărbatului care, din nou, se oprise în gard.
— Pe cine ai văzut, Kook-ah? L-a întrebat înainte să deschidă ușa camerei sale și să intre. Chiar și cu toate bogățiile pe care le avea camera acestuia era simplă, mobila de culoare neagră și pereții alb se îmbinau armonios dând o stare de liniște pe care o căuta.
Yoongi știa, știa că în spatele acelui arogant, afemeiat, alcoolist, drogat și nemernic stătea un băiat care suferise după tatăl său ca mai apoi și mama sa să-i trădeze ultima fărâmă de încredere pe care o avea în oameni.
— Un bărbat, frumos, era frumos, hyung.
— Păi? Și nu l-ai abordat? L-a întrebat în timp ce îi scotea încălțămintea și apoi s-a ridicat scoțându-i geaca de piele pe care o purta.
— A-Am încercat, a sughițat cu mâinile ridicate. N-Nu vorbea arabă.
— Poate era turist.
— Poate, a murmurat înainte să se trântească pe spate în pat. Era așa frumos,
— Kook-ah, ai o erecție doar la gândul că un bărbat era frumos?
— Ah, chiar am o erecție.
Yoongi a râs înainte de a îl acoperii cu cearceaful.
— Dormi, Kook-ah. Vrei să-ți dau o pastilă?
— Neah, o să dau o labă. Mută maldăru ăla de fiare din porți dimineață.
— La cum arați o să adormi imediat, Kook-ah, a râs înainte să-i ridice încălțămintea. Să înțeleg că o dau direct la fiare vechi?
— Era așa frumos, a mormăit din nou Jungkook înainte să se întoarcă pe o parte și a adormit.
Când dimineața a venit durerea de cap pe care o avea era de nedescris, mereu se trezea cu câte o migrenă de genul dar pentru prima dată mintea nu îi era plină doar de nevoia de a vomita sau de a bea o cafea imensă fără zahăr sau lapte ci de imaginea acelui bărbat misterios care îi zâmbise în treacăt. Nici măcar nu știa dacă pentru el fusese acel zâmbet dar era cel mai frumos zâmbet, era convins.
— La dracu, cocoșel. A înjurat înainte să-și lase mâna în boxeri și a început să-și maseze membrul întărit și ușor dureros. Trebuie să-l găsesc pe puță ăla, a gemut în timp ce își freca membrul.
— Kook-ah, te-ai trezit? Yoongi a întrebat băgând capul pe ușă și gemetele lui Jungkook l-au făcut să se înfioare.
— M-am și sculat, a gemut. Ajută-mă, la dracu!
Yoongi a pufăit și s-a apropiat de patul său, știa cât de greșit era și știa că depindea de el pentru că, viața lui Hoseok depindea de banii și statutul lui Jungkook.
— Te ajut și fără să înjuri, a mormăit deranjat înainte să se întindă lângă el și să-l sărute pe gât, era un fel de curvă privată pentru Jungkook dar niciodată nu-l lăsase și nici el nu dusese relația la un alt nivel pentru că îl respecta prea mult pe Yoongi. Ce ai făcut? L-a întrebat și apoi a chicotit înainte de a își ridica mâna murdară.
— Nu știu cum reușești, a mormăit privindu-l pe sub gene.
— Nici eu. Cum te simți?
— Mă doare capul groaznic. Vreau o cafea mare fără zahăr sau lapte.
— Hopa sus, măria ta.
— Du-te-n pula mea!
— Eu în a ta sau invers?
— Nu contează.
— Mă duc să-ți fac cafeaua așa cum vrei tu.
— Mersi.
