17th Chapter

384 43 8
                                    

Când se întorsese în seara aceea la club în căutarea sa din dorința de a aflat câteva răspunsuri pentru incertitudinile sale, Jimin nu se gândise nici măcar o secundă la consecințe sau pericolele la care se expunea de bună voie din curiozitate. Nici măcar o secundă nu-i păsase, voia doar să se convingă vis-a-vis de ceea ce simțea și nimic mai mult, nu se gândise nici măcar la posibilitatea de a pune sentimente în relația lor și nici la faptul că avea să fie trimis la produs într-o țară străină. În toată perioada în care fuseseră împreună înțelesese un lucru, Jungkook renunța greu la oameni. 

În adâncul său știa că mai devreme sau mai târziu bărbatul avea să se întoarcă după el, cu sau un motiv bine întemeiat. Observase că era impulsiv și încăpățânat, ieșea ca el ori ieșea ca el. Niciodată nu ceda la ideile sale, nu accepta niciodată înfrângerea și cu atât mai puțin nu dădea satisfacere celor din jur recunoscând greșelile pe care le făcea destul de des, era un bărbat puternic și asta își dorea Jimin. O persoană puternică care să-l iubească, cu sau fără să-i spună și să-l determine să se simte viu și special din nou. Nu uitase toată dățile în care se simțise o cârpă folosită de toți sau faptul că era un hoț, avusese aceea la multe bunuri de ale sale și nu pusese mâna pentru că avea cele necesare, haine și mâncare, un loc în care să facă o baie și un acoperiș deasupra capului. Nu voia nimic mai mult.

Făcuseră dragoste, simțise că Jungkook fusese mult mai atent cu el și-l făcuse să-și dea drumul doar cu câteva atingeri și multe săruturi umede. Nu voia să-și creeze speranțe false și învățase că trebuie să trăiască momentul la maximum. Adormiseră spre dimineață și dacă telefonul lui Jungkook n-ar fi sunat a disperare de câteva ori el nu s-ar fi trezit, persoana de la capătul firului vorbise rapid în japoneză făcându-l să se simtă confuză, nu a putut decât să-i închidă și să-și întoarcă toată atenția spre Jungkook care dormea cocoțat pe el descoperit, i-a sărutat de câteva ori părul și s-a făcut mai confortabil.

Te iubesc, Jimin. Te iubesc diferit de cum îți imaginezi tu.

Declarase asta pentru că credea că adormise și totuși, adormit, Jimin s-a simțit fericit și încântat de faptul că bărbatul avea sentimente pentru ele, fie ele și diferite.

Am zâmbit când i-a simțit buzele pe abdomenul său și a lăsat telefonul deoparte, și-a trecut mâinile prin părul său și a continuat să zâmbească.

— Neața, cum ai dormit?

 Jungkook s-a foit puțin și apoi a căscat.

— Ca un bebe, totuși, preferabil să nu fi sunat telefonul ăla.

— Nu-i vina mea că ai cod, a șoptit cu mâinile în părul său. Am răspuns la un moment dar n-am înțeles o boabă.

— Sun eu mai târziu, cum ești? Te doare?

— Grijuliu ce ești tu, a chicotit. Nu am nimic, vreau doar să fac un duș.

— Să facem împreună, a propus.

Jimin s-a rezumat la a zâmbit și l-a lăsat să se ridice, a apucat colțul cearceafului cu scopul de a se acoperii dar încruntătura lui Jungkook l-a făcut să renunțe rapid la idee, s-a ridicat în fund și i-a sărutat umărul.

— Te iubesc, Gguk.

— Știu, Jiminie. 

L-a ajutat să se ridice ca mai apoi să-și unească buzele cu ale sale, voia să-i strige în față toate sentimentele pe care le avea pentru el și totuși, nu era foarte sigur de ceea ce simțea. A început să pășească spre baie în timp ce îl săruta, a deschis ușa și a închis-o cu piciorul.

Just One Day // JiKookUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum