PENIBIL, PROASTĂ ȘI PERFECTĂ

Capitolul XXI - Ți-ai găsit coroana?

Lumea mereu aspiră spre o viață ideală, caută fericirea la orice pas și ar face orice ca să se simtă împlinită. Pentru unii, este găsirea unui partener, pentru alții, este cariera. Unii cred că întemeierea unei familii le va aduce mult dorita fericire ideală.

Și această fericire este doar un concept creat de oameni pentru a ignora faptul că viața lor este sortită unui final iminent, pe care mulți încearcă sa-l evite din răsputeri.

Dar nu contează cât de departe fug, ei nu pot scăpa sub nicio forma de realitatea ce încearcă să îi înghită de vii.

Camelia se trezește, într-un final, după operație, însă realizează că nu își poate mișca mâinile.

- Ajutor!! panica îi cuprinde ființa. Ajutoor!! se zbate ea. Vor să mă omoare!! AJUTOR!!

Medici și asistente întra in graba, dar văzând că nu pot să o calmeze, îi atribuie încă o doza de sedativ...

Locotenenta Rauff și colegul său privesc din spatele geamului salonului. Femeia decisese că trebuie să vadă cu ochii ei ce se întâmplă cu pacienta care nu poate fii ținută trează prea mult.

- Fata aceasta cu siguranță nu este normală, zice femeia în timp ce se îndreptau spre mașina cu care au venit. Are redacțiile unui om în pragul nebuniei.

- Eu cred că l-a trecut deja, îi răspunde partenerul ei.

În seara aceea, lumea a decis sa se adune la Chris acasă. Așezați pe canapeaua din fața televizorului, Noah îi înmânează un document important surorii sale.

- Raportul medicului este gata, spune băiatul. Fetița aceasta nu va mai fi crezută de nimeni de acum înainte, oricât ar încerca ea, continuă el luând telecomanda in mana, căutând un canal de știri.

- De-abia aștept să le spună polițiștilor cum am încercat să o ucid, adaugă Magdalena, citind foaia din fața ei.

Fata își întoarce privirea spre Cerasela care se uita pe telefon. Stătea picior peste picior pe fotoliul de lângă ea.

Chris se întoarce în cameră, întinzându-le fiecăruia câte o sticlă de apă, apoi se așează lângă Noah, în partea opusă a canapelei.

Toți își ațintesc privirea spre ecranul televizorului.

" ...Poliția este pe cale să descopere cine este adevăratul făptaș din spatele coroanei..."

Magdalena și Noah se uită unul la celălat, zâmbind. Fata dă aprobator din cap, apoi se ridică.

- Trebuie să te las, ma duc să văd ce mai face Clementine, zice ea, îndreptându-se spre ușă.

- Vin cu tine, se ridică și Noah, astăzi sunt de noapte.

Magdalena oftează. Cum fratele ei și-a început rezidențiatul, acum îl vede și mai rar.

Cei doi se uită spre Cerasela, pentru a vedea ce are de gând să facă.

- Chris... trebuie să vorbim... spune fata uitându-se pentru prima oară în seara aceea la băiat.

Cei doi frați au înțeles mesajul, așa că pleacă, lăsându-i singuri.

- Ce este, ursuleț? S-a întâmplat ceva? întreabă Chris îngrijorat de tonul fetei.

Cerasela oftează. Cu siguranță băiatul acesta nu știa ce înseamnă cuvântul "despărțire". Însă nu îi prea păsa, acum are nevoie de ajutorul lui și așa poate profita de situație.

Cerasela ridică și se apropie de el.

- Da, am putea spune asta...  știi de ce noi doi nu mai putem fi împreună?

Chris se întristează și mai tare la auzul acestor vorbe și lasă capul în pământ.

- Ce vrei să spui? Nu înțeleg cu ce ți-am greșit..., rostește el.

- Tu? Cu nimic... Tu vei fi mereu ursulețul meu de pluș...

Fata îi prinde capul în mâini, apoi se așează la el în brațe. Chris o prinde de talie, în timp ce ea își înconjoară mâinile în jurul gâtului său. Băiatul o aținteste cu privirea. Cerasela își apropie fruntea sa de a lui, până când nasurile lor se ating. Cu ochii închiși, Cerasela șoptește:

- Nu știu ce a fost în capul meu, îmi pare rău că am țipat la tine. Tu nu meriți asta. Te iubesc foarte mult, mai mult decat orice pe lumea asta.

- Și eu te iubesc, aș face orice pentru tine.

Cerasela îi oferă un sărut scurt, apoi adaugă:

- Dar trebuie să îți spun adevărul... sunt în pericol...

- Ce- ce vrei să spui? Cum adică ești în pericol?

Chris își trage puțin capul pentru a-i putea privi chipul. Sclipirea ochilor ei dispăruse, părea ca nu a mai dormit de câteva zile.

- Poliția este pe punctul de a mă aresta... Au destule indicii care pot să mă incrimineze.

- Cum? De ce?! Doar ai fost mereu atentă! Nu ai văzut ce au spus la știri? Sigur o suspectează pe Camelia.

- Așa am crezut și eu, dar acum nu mai am scăpare... De aceea, vreau să-mi iau rămas bun, spune ea ridicându-se.

Chris nu o lasă să se îndepărteze, așa că o prinde de mână.

- Ce-ai de gând să faci?

- Nu știu încă... Ochii ei încep să lăcrimeze.

Chris se apropie de ea și o strânge în brațe. Șiroaie de lacrimi se preling pe obrajii Ceraselei, iar el nu suporta să o vadă așa.

- Stai liniștită, rezolv eu, spune el, luandu-i capul în mâini și ștergându-i obrajii.

Între timp, cei doi frați au ajuns deja la spital. Noah s-a schimbat în uniforma sa de lucru, apoi a condus-o pe Magdalena în camera lui Clementine.

Fata dormea. Noah a ramas în pragul ușii, dar Magdalena s-a apropiat de prietena ei. O privește cu blândețe, apoi se apleacă ușor deasupra ei.

- Stai liniștită, totul se va termina curând... șoptește aceasta, apoi îi prinde ușor obrazul în palmă și îi oferă un sărut.

Se îndepărtează încet, uitându-se la ea, apoi iese din cameră. Cei doi mergeau acum pe holurile spitalelor.

- Credeam că nu vrei să o trezești, îi spune Noah.

Magdalena oftează.

- N-am trezit-o, răspunde ea, apoi adaugă dupa câteva momente, șoptind: îmi este dor de ea, stii?

Noah își pune mâna pe umărul surorii sale.

- Stai liniștită, o să fie bine.

Magdalena se întoatce și îl îmbrățișează. Singurul lucru ce o mai ținea pe picioare era faptul că persoana responsabilă nu va scăpa nepedepsită.