Capitolul 13:Decizi pripite

109 6 0
                                    

 Dupa ce Craciunul trecu,am inceput sa ne pregatim pentru noul an.Am ajutato pe Miranda sa mai faca ceva prajituri si fursecuri iar in timpul liber eram alaturi de Ethan.

 Maine avea sa fie revelionul,si singurul gand ce-mi inveseleste ziua este ca Ethan va sta astazi toata ziua cu mine,cu acordul tatei.

-Buna!am spus cu zambetu pe buze,dupa ce am deschis usa.

-Buna,frumoaso.

Ma lua in brate si ma saruta.Am mers in camera mea,unde aveam un cadou special pentru Ethan.Intr-o cutiuta rosie se ascundea codoul meu pentru el.

-N-am nevoie de cadouri,tu esti singurul meu cadou.

-Deschide.

Dupa ce inlatura hartia lucioasa rosie,intr-o cutie se afla o rama in care era o poza cu mine.

-Te iubesc!

-Si eu!

L-am sarutat,iar sarutul nostru se transforma in ceva ai mult.Dar Ethan se departa brusc de mine.

-Imi pare rau Chleo,dar nu pot,nu pot.

-De ce?

-Sunt vampir,si tu om.Eu sunt de 100 de ori mai puternic ca tine,si nu vreau sa te mai ranesc,niciodata.

Am acceptat refuzul bosumflata.Reveni langa mine si ma lua in brate.Dupa canteva minute,am adormit in bratele lui.Dar eu nu puteam sa dorm.Dupa cateva minute,Ethan se ridic lasanduma usor pe perna moale.Se apropie de geam.Deodata o fata cu echi albastri ca niste cristale,parul blond,ca soarele se posta in fata lui Ethan pe crengile copacului din fata geamului meu.Zambetul de pe fata ei dezveli colti albi si ascutiti.Era Anne.Era la fel de alba ca zapada.Pasea usor,parca plutea pe crengile pline de zapada.Ethan deschise geamul,si o saruta in fata mea.Atunci nu mai era nimic de inteles,decat ca Ethan ma foloseste,nu ma iubeste.

-Ethan!!

Dupa tipatul meu,toata casa se alerta.Anne disparu printre fulgi,iar Ethan isi intorse privirea spre mine confuz.

-Ce sa intamplat?

-Ce sa intmplat,pleca acum!Nu vreau sa te mai vad niciodata!Credeam ca ma iubesti,dar tu doar te folosesti de mine.Am fost o proasta cand mi-ai zis ca nu mai simti nimic pentru ea.

-Chleo ce sa intamplat,ce sarut?

-Mai faci pe prostul,pleaca,acum inainte sa vina tata,iesi afara!Sa nu mai vii niciodata aici!

Disparu pe usa,iar in urma lui Tata si Miranda intrara.Am cazut langa pat,lasand lacrimile sa cada.Am fost cea mai proasta persoana,de a crede un vampir,poate ca asa trebuia sa fie,dar nu era drept.Tata si Miranda incercau sa ma linisteasca.Inima imi fusese sfasiata incet,si aruncata.Ma simteam in plus pe aceasta lume,ma simtea folosita.Imi doream sa mor.Dupa revelianul,chinurile mele aveau sa ia sfarsit,facutsem o hotarare ce avea sa-mi schimbe viata pentru totdeauna.

 Dupa ce zilele trecura,veni si revelionul.Veselia din familie ma facea sa mai uit de durerea si golul imens pe care il lasase Ethan cand a sarutat-o pe Anne.In unele momente credeam ca Ethan chiar nu a existat si ca a fost doar un vis urat,dar umilirea si tristetea imi aratau ca nu era decat inca o parte din viata mea pe care nu mai trebuia sa o suport mult timp.In ultima mea seara impreuna cu familia,avea sa imi duc planul la bun sfarsit.Ultimele cuvinte in jurnal.

Cand visul devine realitateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum