17

237 9 0
                                    

Derek pov:

Conduc inapoi spre locul unde se tine balul si ma rog doar ca mica mea bruneta sa nu se fii suparat prea rau. Am lipsit aproape o ora jumate.
Nu am apucat sa o anunt ca trebuie sa plec, tata avea nevoie de mine urgent la firma sa semnez niste acte care maine dimineata trebuiau sa fie expediate.

Parchez masina si ma indrept spre intrare cand o vad pe Kira  nervoasa urmata de Josh cum se indreapta spre mine.
Unde o fii Sid? Credeam ca a ramas cu ei.

-Tu!

O vad pe Kira aratand cu degetul spre mine aruncandu-mi niste priviri care ar putea ucide.Ce naiba se intampla.

-Ce sa intamplat? Unde e Sid? 
Intreb curios de reactia Kirei si mai ales de faptul ca Sid nu era.

-Ticalosule! Ti-am spui sa ii spui ce se petrece inainte sa afle din alta parte!
Spune Kira tipand,ajungand langa mine si batandu-ma cu degetul in piept.

-Kira ce dracu se intampla? Te-am intrebat unde e Sid?  Aproape tip si eu la ea cuprinzandu-ma furia, nu stiu de ce naiba se comporta asa.

-Sid a aflat netotule! Nate ia spus de pariu!

La dracu am sa ii mut gura ticalosului.

-Unde e Sid? Trebuie sa vorbesc cu ea!

-A plecat.

-La dracu Kira! Nu trebuia sa o lasi sa plece!

Pumni imi erau inclestati la cat de nervos eram si daca l-as vedea acum  in fata mea pe Nate as avea grija ca prostu dracu sa bea apa doar cu paiul.

Ma indrept cat de repede pot spre masina si accelerez pana la refuz. Trebuie sa o gasesc pe Sid. Trebuie sa ii explic ca lucrurile nu stau chiar asa, e adevarat ca da la inceput fusese un joc dar petrecand timp cu ea m-am indragostit, gandul nu imi mai era la faptul ca trebuia sa o fac sa cada in patul meu. Simpla ei prezenta ma facea sa simt ca un pusti indragostit pana peste cap.
Nu o pot pierde. Nu asa!

Vad o lumina slaba de undeva de pe marginea drumului si cum ma apropii mai mult observ ca lumina venea de la un telefon, e Sid.

Opresc si cobor in fuga din masina apropiindu-ma de ea.

-Iubito!

Nu spune nimic, o vad cum isi sterge fata uda de la lacrimi si se intoarce plecand cu pasi repezi.

Ma tin dupa ea si cand ajung in soatele ei o prind de mana si o trag in bratele mele. Scoate un icnet la contactul corpului ei cu pieptul meu. O tin cat mai strans si ea doar se zbate sa scape din stransoarea mea.

-Lasa-ma ticalosule!!

-Sid iubito asculta-ma vreau sa-ti explic! 

-Nu am nevoie de explicatiile tale, lasa-ma in pace nenorocitule!

Cuvintele ei imi faceau inima cat un purice, nu pot sa o pierd! O tin lipita de pieptul meu si simt cum suspina, la naiba am ranit-o, nu am vrut asta! Aveam de gand sa ii spun tot adevarul dar nu stiam cum, imi era teama sa nu reactioneze ca acum.
Se pare ca de ce iti e frica nu scapi! Nu am sa renunt asa usor la ea.

Sidney pov:

Mirosul lui ma face sa ma linistesc. La naiba cum poate inca sa aiba acest efect asupra mea acum stiind adevarul!
Ma retrag din bratele lui si ii intalnesc privirea, avea o expresie ne mai intalnita pana acum. Oare ii parea rau de ce facuse? Sau ii para rau ca am aflat si acum nu isi mai poate continua jocul.

Ramai a mea iubito!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum