Hidden Truth 2 || Niall Horan F.F.

Chapter 122

Melodiile pentru capitol sunt

Mayday Parade - Hold Onto Me

Little Mix - These Four Walls

The Neighbourhood - T$LR

*Din perspectiva Jessicăi *

„ Vrei ceva de mâncare? “ mă întreabă Niall în momentul în care ajungem înapoi în apartament din cauză că mașina lui nu și-a găsit un moment mai bun ca acesta încât să nu pornească.

“ Nu îmi e chiar atât de foame. „ răspund cu jumătate de gură, fixându-mi privirea oriunde înafară de ochii săi. Nici măcar nu ar trebui să fiu aici, defapt nu ar fii trebuit să vin aici în primul rând, dar iată-mă acceptând să stau peste noapte. Jur că o decizie mai bună nu puteam lua.

“ Bun, pentru că oricum frigiderul e gol. „ adaugă zâmbind ușor și nu fac decât să îmi dau ochii peste cap, adâncindu-mi în același timp mâinile în buzunarul hanoracului puțin ud datorită faptului că a trebuit să alergăm din nou prin ploaie până la intrarea în clădire. Sunt sigură că mă va lovi o răceală de toată frumusețea.

Abia îmi vine a crede că ne-am sărutat cu doar câteva zeci de minute în urmă. Încă îi simt mirosul gâdilându-mi nările, acela de parfum amestecat cu cel de tutun și aproape că pot să jur că buzele sale aveau gust de vanilie în momentul în care ni le-am unit. Încă nu realizez că, deși am încercat în tot acest timp să mă conving pe mine însămi că am încetat de mult să mai tânjesc după el, am eșuat mizerabil în a face acest lucru. Deși toate aceste lucruri pentru mine nu sunt noi, căci se aseamana al dracului de mult cu toate greșelile pe care le-am făcut în trecut, nu înțeleg cum nu mă pot opri pur și simplu din a le comite din nou și din nou.

E ca și cum mi-aș semna propria sentință la moarte: sunt conștientă de faptul că, într-un final, nu îmi va mai rămâne absolut nimic de oferit, dar cu toate acestea aleg să îi dau lui Niall tot ce am fără să mă gândesc la consecințe.

Dau din cap pentru a îmi îndepărta aceste gânduri și observ că nici măcar nu se mai află în sufragerie, întrebându-mă pentru cât timp am stat așa, captivă în propria mea minte. Îmi înfășor mâinile în jurul meu având intenția de a mă încălzi.

“ Niall, creză că ai putea să-“ încep să strig, dar mă opresc chiar atunci când blondul intră pe ușa din sufragerie cu câteva haine într-o mână, citindu-mi ca printr-o minune gândurile.

“ Mă gândeam că ai vrea să te schimbi. “ spune, zâmbindu-mi din nou și dau din cap, returnându-i de această dată zâmbetul.

“ Mersi. “

Îl găsesc stând pe canapea, uitându-se la un meci de football atunci când mă întorc din baie, schimbată acum într-o pereche de pantaloni de trening largi de ai lui Niall și un tricou care e tot al său. Acum mirosul său chiar e impregnat în fiecare centimetru din pielea mea, și nu sunt sigură dacă sunt sau nu în regulă cu lucrul ăsta. Atmosfera creeată e încă una ciudată, cu siguranță din cauza sărutului de mai devreme. Deși am încercat să ignor imaginile ce continuau să îmi invadeze mintea, nu mă puteam opri din a îmi imagina cum evenimentul s-ar întâmpla din nou, de data aceasta acțiunile noastre ajungând mult mai departe.

„ Vrei să ne uităm la un film sau ceva? Aștept sugestii pentru că sunt plictisit de moarte. “ mă întreabă fără să își ia privirea de la plasmă și dau din cap, deși nu mă poate vedea.

“ Defapt voiam să merg la culcare, sunt cam obosită. “ spun, sperând să nu își dea seama că mint; nu sunt chiar deloc obosită și probabil că îmi voi petrece noaptea încercând să mă lupt cu tentația de a merge în camera în care doarme și de a-l lua în brațe, dar acest detaliu trebuie să rămână ascuns.