𝐀𝐟𝐭𝐞𝐫 𝐀𝐥𝐥 𝐓𝐡𝐢𝐬 𝐏𝐚𝐢𝐧 || Hyunjin (Rescriere)

Cαᴘɪƚσℓυℓ 𝟷𝟿

Peste câteva săptămâni

Acum câteva secunde ce s-a sunat și o văd pe Yongmin fugind spre ușă.

-Ce-ai pățit? Unde fugi așa?
-Fug spre clasa de muzică pentru a astupa toate geamurile.
-De ce?
-Păi...1. pentru că avem muzică după pauză, 2. pentru că o să trebuiască să cântăm și pe lângă că sunt afonă, mai sunt și răgușită, și 3, pentru că o să cânte și Felix și o să se sperie toți din școală dacă nu astup geamurile, la ce voce joasă are.
-Pfai...N-am niciun chef de muzică. Noroc cu profa, că dacă nu, nici nu mă înscriam la ora asta.
-Tu m-ai pus să vin, așa că ți-ai asumat dacă vă stric urechile.
-Nu vrei să pricepi că nu ești afonă?
-Nu pricepi că nu te cred? Și dacă nu sunt, sunt un nimic pe lângă tine, pentru că încă nu-mi dau seama de ce nu te-a luat vreo companie până acum că ești prea bună.
-N-ai să vezi așa ceva prea curând. N-am șanse să intru la vreo companie, mai ales una mai mare, așa că nu-ți mai răcii gura pe subiectul ăsta.

Peste câteva minute se sună, mergem să ne întâlnim cu restul de clase înscrise la ora de muzică, apoi mergem în clasă.
Săptămâna trecută profesoara ne-a spus să ne pregătim pentru astăzi o melodie pe care să o cântăm și să facem un mic spectacol pentru a ne comporta ca niște idoli, iar cum am intrat în clasă, ne-a chemat pe fiecare într-o ordine total anapoda, pentru a băga mai multă frică în noi. Printre primele persoane strigate, am fost și eu. Super. M-am ridicat de pe scaun, apoi m-am dus în fața clasei. Am avut atât de multe emoții încât mai puțin picam din picioare. Nu știu de ce am avut atât de multe emoții, pentru că doar cântam pentru o notă. Și dacă luam o notă mică, oricum pe nimeni nu interesa. Și uite cum am ajuns eu să cânt 'Taeyeon-"Fine". Bună inspirație am avut. Cum am început să cânt, am avut de două ori mai multe emoții. Cred că am avut mai multe emoții acum decât la oricare examen. Ziceai că dacă nu cânt bine, îmi taie cineva capul.

Am terminat de cântat și am fugit spre locul meu și nici n-am mai ridicat capul din pământ până s-a terminat ora. Cum s-a terminat, am fugit spre clasă, iar Yongmin după mine.

-Soyoung, vrei să mă omori? Vrei să fac cu inima? Tu știi cât de bine ai cântat? De interpretare nu mai zic. Doamne, credeam că leșin de cum ai început.
-Și eu credeam asta, stai calmă.
-Ai cântat de sute de ori mai bine ca Taeyeon! Eu ți-am zis că sunt un nimic pe lângă tine.
-Taeyeon cântă de miliarde de ori mai bine ca mine. Eu sunt un nimic pe lângă ea. Taci că tu ai cântat mai bine. Te-ai plâns degeaba.

Intră profa de muzică în clasa noastră, părând să caute pe cineva, așa că mă îndrept spre ea, vrând s-o ajut.

-Căutați pe cineva?
-Da, Soyoung, pe tine. Poți veni puțin cu mine?
-Desigur.

Ne îndreptăm din nou spre clasă, apoi îmi spune să mă așez.

-Pot spune că m-ai lăsat surprinsă atunci când ai cântat. De ce nu mi-ai spus până acum că ai o voce atât de puternică și frumoasă?
-Nu am o voce atât de specială...
-Ba da, Soyoung, ai! Când ai început să cânți...M-ai lăsat uimită. Uite, săptămâna trecută vi-am spus să pregătiți o melodie pentru că m-au rugat niște companii să caut niște persoane care merită să își facă o carieră din muzică. Care e compania ta preferată? Sau mai bine zis, la ce companie ai vrea să ajungi?
-Eu? La o companie? Să am o carieră în muzică? Nu-
-Răspunde la ce te-am întrebat.
-Nu cred că are sens. Adică nu sunt atât de bună...
-Trebuie să mă asculți pentru că e pentru binele tău. Nu pot să las o voce ca a ta să se irosească din cauză că ești încăpățânată. Răspunde-mi la ce te-am întrebat.
-JYP.
-Până săptămâna viitoare trebuie să mai pregătești 3 melodii și încerci niște freestyle. Să te îmbraci în ceva cât mai comod și miercuri la ora 12:30 ne întâlnim în fața companiei.
-Ce? De ce?
-Mergem la JYP pentru a da o audiție.
-Dumneavoastră glumiți?
-Am eu față de glumeață?
-Deci nu cred...
-Dacă ai un talent așa mare nu era uman să-l las să se irosească.
-Mulțumesc mult, dar freestyle...Nu sunt bună la dans. Adică, știu să o fac, dar nu aș putea dansa precum un idol.
-Vei dansa foarte bine. Știu asta. Oricum, dacă nu te simți încă atât de bună, am văzut că ești prietenă bună cu Hyunjin, Yeji și Felix. Are cine să te ajute cu asta. Dacă nu, vrei să vorbesc cu cineva să o facă?
-Nuu! Mulțumesc! V-am pus prea multe pe cap, ajunge. Am să vorbesc cu Hyunjin să mă ajute.
-Acum fugi în clasă, ți-am răpit toată pauza.
-Nu-i problemă. La revedere!