La lacul Înterzis

100 13 1
                                    

      Am șovăit o clipă gândindu-mă ,,ce naiba fac?".Dar dacă nu o să plec cu el ,mereu o sa-mi dau întrebarea ,,ce a vrut sa-mi arăte?".
M-am apropiat încet de el.
—Urcă și ține-te bine,spuse și se apleca ca să-mi fie ușor.
   M-am urcat și mi-am încolăcit picioarele în jurul abdomenului lui,iar brațele în jurul gâtului.
El se ridica și sări pe fereastră.
Am scos un strigat și frica îmi cuprinse corpul,însa după o vreme el și-a ridicat mâinele și noi ...zburam.
Chiar zburam!
Trecusem peste copaci și cerul era plin de stele.Vântul îmi bătea în față și parul îmi flutura din spate.
Undeva am citit ca doar câțiva vrăjitori pot sa facă poțiunea de zbor și se pare că Arron este unul dintre ei.
După un timp am aterizat pe malul lacului interzis.Luna era plină și se reflecta desenând o cale de lumină.
Apa era atât de liniștită și când te uitai la ea vedeai cerul cu stelele sclipitoare.
—E atât de frumos ,zic eu în cele din urmă.
—Mereu vin aici noaptea și,că tot suntem prieteni ,am decis sa te iau cu mine.
Mă uit la chipul lui frumos luminat de lună,iar el se uită la mine.Pe față i s-a ivit un zâmbet și a spus:
—E timpul de înot.
—Ce?Nu.
Însa el deja și-a desfăcut cămașă și a aruncat-o pe iarbă.
Eu mă holbam la abdomenul lui și la mușchii frumoși și lucioși.O,doamne nu e normal ce fac,am prieten.Însă nu puteam să-mi iau ochii de pe el.
Avea și câteva tatuaje.La braț era desenat un cerc care cuprindea brațul.Pe abdomen în partea dreapta nu era nimic altceva decât un trandafir mic,iar mai sus pe piept în partea stângă era scris Never a victim,forever a fighter (niciodata o victimă,întotdeauna un luptător).
El se dezbracă de pantaloni și sări în lac.
—Danyelle,știi cum reacționez la refuz.
—Apa nu este rece?
—Nu,am făcut o vrajă.
Da,desigur ,el toate poate face.
—Dacă am să înot cu tine o să-i dai pace lui Reed?Întreb eu.
—Cum și am spus nu promit ,dar am să mă stărui.
     Am încuviințat din cap,deci rochia aceasta dacă va fi udă îmi va sta lipită de corp,dar nu am de ales.
   M-am dus încet în apă.Nu era caldă,dar nici rece.Simt cum părul mi se umezește și corpul este cu totul în apă.
Arron se uită la mine,zâmbind.
—Pot să te întreb ceva?întreb eu.
—Dacă tot ai venit în lac,poți.
—De ce trandafir?
El se uită la mine și spuse:
—Pentru că are spini și nu permite nimănui sa se atingă de el.Asta mă caracterizează puțin pe mine.
—Am înțeles.
—Ți se pare ciudat?întreba el apropiindu-se de mine
—Nu,nu mi se pare.
—Acum e rândul meu,zise el
—Ascult.
—Îl iubești pe Reed ?
Am șovăit o clipă ,gândindu-mă ,,De ce dea așa întrebări?"
—Desigur ,dacă nu l-aș iubi ,nu aș fi cu el.
—Esti sigura ?mă intreba el apropiindu-se și mai aproape de mine
     Acum corpurile noastre erau lipite și eu mă uitam sus în ochii lui albaștri.
—Poate esti cu el de aia că e ,,eroul" nostru ?îmi soptise el la ureche
    Simțeam căldura corpului lui și deja nu mai puteam gândi.Am putut doar clătina din cap.
Apoi mi-am adus aminte ceva și l-am întrebat:
—Atunci la bal ai spus din toate persoanele din lume,fata care îl iubește pe Reed,ce ai vrut sa spui?
El se uită la mine de sus își apropiase fața de fața mea și între buzele noastre era doar 3 cm distanță.
—Din toate persoanele din lume,m-am îndrăgostit de fata care îl iubește pe Reed.
    În acel moment creierul meu a dispărut.Nu mai auzeam nimic în jur îl vedeam doar pe el.
Apoi ne-am lipit buzele și mi-am încolăcit picioarele pe abdomenul lui.
    În stomacul meu deparca au fost înfipte mii de cuțite.Simțeam mâna lui pe obrazul meu și pe coapsă,iar apa între noi acum era foarte caldă.Picaturi de apă îmi șiroia pe față,însa îmi era totuna.
   Îmi era totuna de Reed,de ușă,de toate.
Își dezlipi buzele și își lipi fruntea de a mea.Am stat așa o vreme fără să zicem nimic.El își puse mâinele pe coapsele mele și mă ducea la mal.Ma ridică încet,apoi eu m-am întors spre el.Picături de apă i se scurgea din par pe față și se uita la mine.
  Eu mă uitam la el,apoi la abdomenul lui care stralucea din cauza stropilor de ploaie impreuna cu lumina lunii.Cu degetul arătător am mers pe linia trandafirului apoi am ridicat iarăși privirea spre el.
   Nu stiu ce sa fac cu Reed,însa pot sa spun sigur ca sunt îndrăgostită de altcineva.Tot acest timp ascundeam asta ,pentru ca știam ca cel potrivit mie este Reed,însa inima mea mereu l-a ales pe Arron,chiar și dacă nu-mi recunoșteam asta.
  El puse mâna pe obrazul meu și mă sărută apăsat pe buze.
—Esti gata să zburăm?Mă intreba el
Eu râd și spun:
—Mai înainte de asta poți sa-mi faci rochia să fie uscată?
—Nu,așa este mult mai frumoasa,zise el cu un zâmbet diabolic
Iar eu mi-am dat ochii peste cap.
—Bine,o fac doar de aia că o să-ți fie frig în timpul zborului,zise el.
—Bine,zic eu chicotind.
El se îmbracă repede și apoi s-a apropiat de mine.Și-a trecut degetele lin de jos în sus,uitându-ne unul la altul.Simt cum rochia se dezlipi de corpul meu și se uscă.Mă sărută apoi se întoarce cu spatele la mine.Eu mi-am încolăcit mâinele pe gâtul lui și am sărit pe spate.
—Ține-te bine,zise el
     Fugi,apoi sări și se înălță în zbor.De data aceasta eram mai liberă și simteam toată frumusețea nopții.
   L-am sărutat pe obraz si el zâmbi.
    Cu părere de rău fereastra camerei mele nu era departe și,nu am zburat mult timp.
  Când am ajuns în cameră el  mă săruta rapid pe frunte și plecă
    Nu puteam să-mi ascund zâmbetul idiot de pe față.M-am schimbat repede în haine de noapte și m-am pus sub pătură.
    Eram atât de fericită,însa mi-am adus aminte de Reed.Cum să-i explic?Ce să-i spun?
   Și cu aceste gânduri am căzut într-un somn adânc

Școala Wordel Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum