Școala Wordel

Cheia

Repede fug spre scarile bibliotecii si caut repede nr.333.Sunt mii de carti ,rezulta ca sunt mii de numere,insa dupa o munca grea,am gasit si numarul pe care il cautam.
Cartea avea coperta veche ca majoritatea cartilor,insa ceva era deosebit.Cand am deschis-o,in mijlocul a vrio 300 de pagini care au fost taiate ,găsesc o cheie aurie,frumoasa și plină de praf.
Nu-mi vine sa cred ochilor,am găsit un indiciu!Trebuie mai repede sa ma duc in camera ,poate Mark știe de unde este aceasta cheie.
Cu o uimire și un șoc complet fug spre camera cu emoțiile pline de speranțe.
***
—Cum adică ,cheia era in carte ?intreabă Mark după prânz.
Eram toți la camera noastră,Melisa nu credea ochilor și cerceta foarte atent cheia.Veronica se uita la mine ca la o nebuna când i-am povestit ce am văzut in oglinda,iar Tate doar asculta foarte atent.
—Știu ca este foarte ciudat însa trebuie sa ma credeți ,zic eu.
—Bine,zise Mark ,cred ca trebuie acum sa ne ducem sa căutam de la ce ușa poate fi aceasta cheie.
Eu încuviințez din cap,dar apoi se auzi bătăi in ușa după care se deschise și Reed își face aparția.
—Salut la toți,Danyelle poți sa vii cu mine ?
—Unde ?întreb eu.
—Secret ,zise el zâmbind
—Du-te,zise Melisa ,ne isprăvim și singuri.
Nu pot să-i las singuri ,însa e destul de principal acum sa am cât mai multe momente frumoase cu Reed,ca să-l plac pe el,doar pe el.
—Bine,zic eu și ma pornesc spre ușa.Apropo,succese.
—Și tie ,spuse Mark.
   Când am ieșit din camera ,Reed ma luase de mână,însa n-am simțit furnicături pe piele,n-am simțit nimic între stomac și inima ,n-am simțit nimic ce ma face sa ma sufoc,așa cum îmi face Arron.
   Din toți vrăjitorii pe lume,inima mea l-a ales pe Arron.

Arron
   Din toate vrăjitoarele pe lume,am ales sa nu-mi fie totuna de o fată naivă.
   O urăsc !
O urăsc pentru ca nu este a mea,o urăsc pentru ca este cu Reed,o urăsc pentru ca se afla lângă ticalosul ăla.
   Îmi iubește dușmanul,cum pot sa ma uit in partea ei?
  Merg pe holurile școlii și deja se afla multe anunțuri despre balul de iarnă,care va avea loc săptămâna viitoare.
  Îmi dau ochii peste cap.Niciodată nu am înțeles sensul acestor aniversări.
    Trebuie sa ma duc in cameră și sa găsesc o carte pentru a ma liniști și pentru a ma inunda intr-o alta lume.

                               Danyelle
Reed ma duse spre stadion,avea in mâna doar o cuvertură,însa când am intrat pe stadion ,am văzut multe luminițe ce înconjurau o masa.Pe ea se afla câteva farfurii cu prajituri din căpșună,preferatele mele prăjituri.
Ne-am apropiat mai tare de masa și Reed spuse:
—Am întrebat-o pe Veronica ce îți place cel mai mult și i-am rugat pe bucătarii școlii sa pregătească aceste prăjituri.
Eu îmi ridic privirea zâmbind spre el și spun:
—Îți mulțumesc.
   Am stat impreuna și am vorbit despre multe,el îmi dăduse cuvertură pe spate pentru ca era deja destul de frig.Încep să-l iubesc mai tare pe Reed,însa nu sunt sigura dacă doar ca prieten sau ceva mai mult.
—Mai prietenești cu Arron?
Numele Arron rostit de Reed,m-a trezit din visul frumos ,poate acum să-i spun adevarul ?poate sa-i spun ca îmi plăcea de Arron ?
Nu,mai bine tac,nu e nevoie sa stric momentul.Ce mai contează pe cine am plăcut ?Acum nu cred că-l mai plac.
—Nu,spun eu scurt.
El doar încuviințase din cap și după aia am început a vorbi despre alta tema.Însa ma interesa tare ceva sa aflu.
—Reed,nu știi cine sunt Richard și Eleanor?intreb eu dintr-o răsuflare.
  El se schimbase la față și dintr-o față cu zâmbet, s-a transformat intr-o față trista.Se uitase la mine câteva secunde după care începuse sa spună:
—Tot ce stiu despre ei ,este ca ei sunt dovada unei iubiri adevărate ,au trecut prin multe ,după care au murit impreuna cu copiii săi.
—Cum au murit ?
—Asta deja nimeni nu știe,este un secret pentru toată lumea vrajitoreasca.
   Aceasta informație m-a întristat și m-a pus pe gânduri ,stiu ca pe mama o chema Eleanor ,însa ...poate sunt mai multe care poartă acest nume.
—Ce zici sa ne ducem in alta parte?Ma întrebase Reed.
—Oh,îmi pare rau ,e târziu și am nevoia sa ma duc la mine in camera ,deja mâine vom mai ieși .
—Da,bine,haide atunci sa te petrec.
Când am ajuns la ușa camerei mele Reed ma imbrățișase și îmi șoptise la ureche:
—Noapte bună.
—Noapte buna,ii zic și eu.
Când am intrat in camera și am închis ușa după mine ,ii văd pe toți uniți și cercetând ceva.
—Ce este ?întreb eu
Toți au tresărit și s-au uitat la mine,după care Mark începuse sa spună:
—Aceasta este cheia castelului lui Yotoun.
Inima îmi bate nebunește și nu-mi vine sa cred.
—Nu cred,zic eu.
—Ce sa facem?Cum o sa ajungem acolo?întreba Tate.Din școală nu putem pleca.
—Eu n-am sa intru in castelul lui Yotoun !Zise Melisa tare.
—Va trebui,spuse Mark încet după care își ridicase iarăși privirea spre mine.
—N-nu cred,zic eu socata.
Oglinda mi-a spus ca va trebui sa trec peste multe pentru a obține aceste cristale ,însa nu credeam ca voi nevoită sa intru in cel mai întunecat loc ale acestei lumi.
Însa asta este destul de principal,trebuie sa ma duc ...trebuie sa iau cristalul.
—Cum a ajuns aceasta cheie la noi in școala?intreb eu
—Nu cred ca știe cineva,zise Veronica.
—Eu înțeleg ca e greu de crezut și e greu se făcut ,însa trebuie sa ne ducem acolo ,trebuie sa gasim cristalul ,zise Mark.
—Va dați seama ca acesta e abia începutul ?intrebase Melisa.
Încuviințez din cap.Pe lângă acesta mai aveam 3 cristale de căutat ,oare ce se va intampla cu noi?
—După balul de iarna ,eu o sa merg cu Mark in căutarea cristalului,zic eu.
—Nu,mergem și noi,suntem o echipa ,mereu impreuna,zise Tate ,iar Melisa și Tate aprobă.
Defapt,sunt sigura ca ne vom isprăvi,suntem puternici,fiecare din noi și un loc întunecos nu ne va speria .
***
Acum stau in pat pregătită pentru somn și ma uit la tavanul camerei noastre.
Toate fetele deja dormeau însa eu îmi dadeam mii de întrebări la care stiu ca nu voi primi răspunsuri.
Nu stiu ce voi face dacă cineva din ele și Mark va păți ceva,ei deja sunt familia mea și ii iubesc foarte mult.
Cu aceste gânduri adormisem.
Arron
Stau in pat ,însa nu pot adormi,toate gândurile îmi sunt pline de ea,de Danyelle.
Oare acum ce face?Oare e cu Reed?Oare se gandeste la el?
Aceste gânduri ma ucid,trebuie sa văd ce face,trebuie sa ma asigur ca este la ea și deja doarme.
Ma îmbrac repede in blugi negri și intr-un maiou la fel de negru și ma pornesc spre camera ei.
Holurile erau pustii ,se auzeau doar pașii mei,n o sa pot intra pe ușă de aia o sa trebuiasca să intru pe fereastra.
Am ieșit pe fereastra și am mers atent pe acoperișul școlii ,când am ajuns la fereastra ei,am deschis-o și am intrat in camera.
Dormea atât de strâns ,buzele roșii și mari erau întredeschise ,iar parul auriu i se revarsa pe perna alba.
Nu puteam sa-mi iau ochii de la ea,era atat de frumoasa!Nu-mi vine sa cred ca ma uit la fata asta naiva.
As vrea sa o trezesc și sa o sărut și sa o imbratisez foarte tare,însa cred ca a simtit ceva,pentru ca s-a trazit si s-a uitat spre directia mea.
Inima imi batea tare si repede cautam fereastra ca sa ies.Dupa ce am iesit din camera ei,am auzit-o strigand:
—Cine a fost?
Am rasuflat ușurat ,inseamna ca nu m-a văzut.