SO,YOU ARE? - Taegi

11

EDITAT

Îi mai sărută odată fruntea înainte de a se ridica.

,, Când te întorci? "

,, Cât de repede voi putea."

Strânse perna în pumn și suspină.Oricât de mult încerca să se convingă, vorbele iubitului său nu-l convingeau. Frica că acesta nu se va mai întoarce la el, fiind prezentă mereu. Oferi un,, bine" ce, dacă nu era destulă liniște cum era atunci nu l-ar fi putut auzii.

Tresării când celălalt se întoarse brusc spre el înaintând spre patul în care se afla. Ateriză deasupra sa, susținâmdu-i capul cu mâna . Numai apucă să formuleze nici un cuvânt că și simții valul electrizant ce-i străbătu corpul odată cu lipirea buzelor sale.

Erau moi, și calde. Îi plăcea asta, însă era total luat prin surprindere de rapiditatea cu care se mișcau acestea, încercă să țină pasul, dar limba care-i intră printre buzele sale îl făcu să geamă.

Cealaltă mână a lui Jin se sprijini de tăblia patului pentru mai multă susținere. Un picior era strecurat între picioarele sale, apăsând pe cearceaful ce îi descoperea tot mai mult abdomenul celui cu gropițe.

Se mișca furios, exteriorizându-și toate frustrările în sărut, iar Namjoon avea de gând să se  bucure de tot acel tratament. Limba lui se tot adâncea în gura sa. Îi prinse umerii, trâgând de una din urechiile lui, știind că îl enervează, drept răspuns îi mușcă buza, oftând.

,, Dacă îmi mai arunci privirea aia s-ar putea să numai plec până mâine dimineață, și știi că voi întârzia la companie. "

,, Și eu voi întârzia."

Îi mângăie gâtul, Jin închizând ochii și bucurându-se de senzație. Era conștient că iubitul său vrea să-l ademenească iar în brațele sale, să-l facă să rămână. Dar trebuia să plece.

,, Trebuie să plec. "

,, Nu pleca. "

,, Știi că nu mă mai poți păcăli. Am mai rămas din cauza vrăjilor tale, și a doua zi nu a fost bine deloc pentru nici unul dintre noi. "

,, Trebuie să recunoști.Fac niște vrăji uimitoare."

Râse. îi mai sărută odată fruntea și cu alți pupici trimiși prin aer până la ușă, bărbatul plecă cu greu din apartamentul lui Namjoon.

.

Yoongi se trezii strângând pătura pentru a se ascunde de lumina puternică din camera sa. camera strălucea atât de puternic de aproape îl îngrijoră. Privii ceasul, ce arătă o oră ce-i făcu obrajii să prindă o nuanță rozalie. Tocmai întârziase la micul de jun. Tocmai l-a lăsat pe hyungul său să mănânce singur. A ratat dinnou.

,, Aghhh ce rușine. "

Se lovii în obraji ridicându-se cât putea de iute să își schimbe pijamalele. Făcu ture de la baie spre dormitor și invers alunecând pe o batistă și jos fu, reprimându-și înjurăturile. Hyungul său nu trebuia să-l audă scoțând astfel de cuvinte nedemne de o persoana citez,, finuță" ca el.

Se mulțumii doar să dea din mâini în aer și când să iasă pe ușa, se întoarse lipindu-se de ea. Uită să se machieze. Dacă uită asta Seokjin avea să afle că băiatul nu dormise.

Se puse jos aplicând mult mai mult fond de ten decât de obicei și puțin fard urmat de un iluminator.