Downward <Pauză>

◆"Liniştea de dinaintea furtunii"

Dansam încet pe ritmul melodiei.Dintr-o dată îl văd că îşi ridică privirea şi se uită undeva în spatele meu.

-Blake...

-Kyle! o voce răguşită se aude şi când vreau să ma întorc ,două mâini mă apucă de umeri şi mă opresc.

Mă răsucesc repede pe călcâie şi ochii mi se măresc de uimire. În faţa mea stă chiar Peet cu pumnii încleştaţi şi cu o privire nervoasă.Nu cred că l-am mai văzut aşa.

-Păi, bună bună, ce loc neaşteptat să ne reîntâlnim. spune Kyle cu un mic rânjet pe faţă.

-Ce cauţi aici?! Peet aproape mârâie propoziţia.

-Ştii, chiar nu credeam că o să reapari după ce sa întâmplat ultima dată.

Confuză şi dezorientată încep să-mi plimb privirea de la unu la altul. Nu înţeleg ce se întâmplă aici, dar clar cei doi se cunosc de ceva timp şi nu sunt în relaţii prea bune. Kyle pare mai mult relaxat, în timp ce Peet mai are puţin şi explodează.

-Să nu uităm că şi tu ai fost implicat în asta, deci o parte din vină cade şi pe tine. spune Peet părând puţin mai calm.

-Hmm, nu te-ai schimbat deloc, prietene. Kyle îşi bagă mâinile în buzunar şi face doi paşi în faţă,.apropiindu-se de Peet.

-Nu mai suntem prieteni de mult!Să nu uiţi asta!

Atmosfera începea să se încingă şi nu cred că prevedea ceva bun.M-am apropiat de ei şi ca să le atrag atenţia am pus câte o mâna pe braţul fiecăruia şi m-am poziţionat între ei.

-Hei, uşor!Nu vrem să se lase cu bătaie, până la urma suntem la un bal.Şi nu cred că vreţi să cădeţi prost în ochii profesorilor şi a consiliului.

Încerc să îi străng de braţ ca să îi fac să se uite la mine.Încă se privesc parcă între ei dându-se lupte pe care ochii nu le pot vedea. Kyle încă cu un rânjet pe faţă şi complet relaxat, iar Peet pare că sa mai calmat, dar încă are pumnii încleştaţi.

Încă nu ştiu de ce nu se suportă, sau mai degrabă Peet de ce pare atât de nervos, dar o să vreau aflu.Momentan trebuie să am grijă ca cei doi de fată să nu se ia la bătaie, asta chiar ar strica balul. Şi până la urmă Kyle e un oaspete,nici eu nu suport unele persoane, dar uneori trebuie să ne controlam.

După încă câteva secunde, amândoi au făcut câţiva paşi în spate. Ca să fiu sigură că nu se răzgândesc, mă pun în faţa lui Peet. Ridic o sprânceană în timp ce mă uit la el şi aştept ca să se mai calmeze.Îşi lasă privirea asupra mea pentru câteva momente, dar imediat şi-o reîntoarce la tipul din spatele meu.

-Îţi spun doar atât Kyle, ai grijă ce faci.Dacă se întâmplă ceva, tu o să fi primul pe lista vinovaţilor.

-Stai liniştit, de ce crezi că o să fac eu ceva?

-Pentru că te cunosc şi ştiu de ce eşti capabil.

Kyle îşi scoate mâinile din buzunar şi cu acelaşi calm ca la început, înaintează câţiva paşi trecând pe lângă mine şi se opreşte in dreptul lui Peet. Văd cum îi spune ceva ce eu nu reuşesc să aud. După asta îşi continuă drumul, trecând printre oameni.

Peet se întoarce cu faţa la mine şi pare că mă priveşte nervos. Până acum nu m-am uitat atent la el, era îmbrăcat cu nişte blugi mai strâmţi, un tricou negru şi o geacă de piele.Părul îl avea ciufulit ca de obicei.Sincer nici nu mă prea aşteptam să-l văd în costum.

Las aspectul deoparte şi îmi încrucişez braţele şi aştept să-mi spună ceva.Dar în loc să facă asta, trece pe lângă mine. Nervoasă încep să merg după el şi măresc pasul ca să pot să-l ajung din urmă.