Denisa Black

28. Tortura

Greyback ne legã de un copac și ne luã baghetele.

Greyback: Acum, cine ești tu? Și ce naiba ai pe fațã?

Spuse aceasta arãtând spre Harry.

Harry: Eu sunt....ãã. Vernon Dudley, fiului unui angajat de la minister. Sunt la Slytherin

Greyback: Am mai avut de a face cu mincinoși, ia zi, unde e camera comun de la Slytherin?

Harry: În temnițe, și are vedere în lac

Greyback se uitã încã suspicios la el, apoi se îndreptã spre Ron

Greyback: Tu?

Ron: Sunt Stan Shunpike

Greyback: Am mai auzit-o pe asta odatã.

Ron: Bine, bine, recunosc! Sunt Barny Weasley

Greyback: Foarte bine, și tu?

Acum acesta se apropia foarte amenințãtor de mine

Eu: Sunt...Lavender Brown

Greyback: Și, domnișoarã Lavender, ai putea sã ne explici ce ai pãțit la fațã?

Acesta începu sã-mi zgârie ușor obrazul cu una din unghiile lui lungi și murdare. Mã abțineam sã nu îl scuip în fațã, însã, în același timp, inima îmi era umplutã de teamã. Simt cum Fred se încordeazã, și urlã cu toatã puterea la vârcolac

Fred: DACÃ O ATINGI EȘTI CA ȘI MORT

Greyback: Oh, dar ce interesant. Pe cine avem noi aici?

Spuse acesta depãrtându-se de mine și uitându-se mai atent la Fred.

Fred: Conrad Weasley

Greyback: Hmph, da...

Ultima persoanã de interogat era Hermione.

Greyback: Și tu?

Hermione: Penelope Clearwater

Greyback: Îmi pari cunoscutã.... Scabior, ia mai aratã-mi odatã ziarul ãla!

Un alt bãrbat scoase un ziar din interiorul jachetei și il întinse lui Greyback.

Greyback: Aș, deci. Tu ești Hermione Granger! Muggleborn-ul care cãlãtorește cu Potter. Asta înseamnã.....

Greyback se întoarse iar spre Harry, se așezã pe vine, pentru a-l vedea mai bine, și spuse puțin nehotãrât

Greyback: Tu ești Harry Potter!

Apoi, privirea i se fixã pe mine.

Greyback: Tu....Denisa Black! Iar așa zisul Conrad Weasley e cu siguranțã soțul tãu, Fred Weasley!

Apoi, acesta se întoarse și începu sã discute ceva cu colegii lui de breazlã.

Fred îmi șopti, în timp ce mã strânse de mânã.

Fred: Cum scãpãm din asta?

Eu: Nu știu, dar vom gãsi noi o cale. Mereu am fãcut-o.....

Vârcolacul se întoarse apoi spre noi, și spuse zâmbind malefic

Greyback: Astãzi veți face cunoștințã cu Conacul Malfoy!

Toți vânãtorii au apãrut cu noi în fața conacului unde locuiau Draco, Bellatrix, Lucius și Narcissa.

Intrãm cu toții, unde Bellatrix și ceilalți apar imediat în salã

Bellatrix: V-am zis sã nu ne mai deranjați cu tot felul de prostii de-ale voastre! Pe cine ați prins de data asta?

Greyback: Doamnã, avem motive sã credem cã aici sunt Harry Potter, Denisa Black și restul grupului lor

Fața lui Bellatrix se schimbã instant.

Bellatrix: Nu minți!

Dupã încã o discuție de câteva minute, și o inspecție atentã fãcutã de Bellatrix, aceasta îl puse pe Draco sã spunã adevãrul despre cine suntem. Era clar, sigur avea o plãcere în a face asta. Dar, se pare cã m-am înșelat, Pe fața lui puteam citi durere, suferințã. Se uitã în ochii mei, și parcã din acea privire încerca sã-mi spunã cã voi fi bine. Apoi, se uitã atent și la verișorul meu.

Draco: Nu...nu știu

Lucius: Haide Draco, trebuie sã-ți dai seama! Nu putem sã-l chemãm pe Stãpânul nostru fãrã vreun motiv întemeiat!

Draco: Am zis cã nu știu!

Narcissa: Lucius, lasã-l....

Atunci, parcã trezit din amintiri, unul din vânãtori îi aratã lui Bellatrix sabia lui Gryffindor

El: Uitați ce am gãsit în cort la ei!

Bellatrix: Imposibil! AȚI FURAT-O?

Nimeni nu spune nimic, uitându-ne ori fix în ochii ei, cu urã, ori în pãmânt.

Bellatrix: Atunci, voi avea o micã discuție cu cele domnișoare de aici! Duce-ți pe restul!

Dupã ce vânãtorii au fãcut ce li s-a cerut, eu, Hermione și Bellatrix am rãmas singure.

Bellatrix: E originalul?

Hermione: Nu

Bellatrix se apropie de ea și spuse

Bellatrix: NU MINȚI! CRUCIO

Urlete lui Hermione umplurã toatã casa. Inima mi se frângea în bucãțele doar auzind-o, cãci de privit, nu îndrãzneam

Bellatrix: Se pare cã cu tine nu dãm rezultate, hai sã mai încercãm

Aceasta veni spre mine cu un zâmbet batjocoritor pe fațã

Bellatrix: Ce mai face tata?

M-am abținut cu mare greutate sã nu îi sar în momentul ãla la gât. Bellatrix se apropie de mine și îmi șopti în ureche

Bellatrix: Spune adevãrul. De unde ai sabia? E originalul

Eu: Nu, am gãsi-

Bellatrix: CRUCIO

Tot corpul îmi fu învãluit de cea mai mare durere existentã pe pãmânt. Fiecare os, fiecare organ, fiecare celulã a corpului meu durea îngrozitor. În acel moment aș fi preferat moartea peste asta.

Eu: NUU, LASÃ-MÃ, TE ROG. NU AM FÃCUT NIMIC. FREEEEEEEED

Urletele mele se auzeau parcã în surdinã pentru mine, durerea mã orbea. Când, Bellatrix tãie dintr-o datã vraja. Corpul îmi zvâcnea încã de la toatã aceastã torturã. Fața îmi era încã acoperitã de lacrimi, în timp ce șopteam

Eu: N-am fãcut nimic. Fred....Fred....

Apoi, Bellatrix ceru ca, în încâpere, sã fie adus Goblinul, care, aparent, era în temnițe.

Când veni, Bellatrix îi întinse sabia și îl lãsã sã o examineze.

Bellatrix: Deci?! E falsã sau nu?

Eu, fiind cel mai aproape de el, șoptesc cu toatã forța ce mi-a mai rãmas

Eu: Te rog, spune cã e falsã. E falsã, te rog....

Goblinul se uitã la mine, și apoi spuse convingãtor

Goblinul: E falsã!

Bellatrix: Sigur?

Goblinul: E un fals.

Atunci, un pocnet se auzi din temnițele conacului

Bellatrix: Wormtail, du-te tu și verificã

Nu durã mult, și în încãpere apãrurã Ron, Fred și Harry. Salvarea noastrã.