Denisa Black

33. Urmează

Eu: Ascultați, trebuie sã gãsim ceva aicim, în Hogwarts

Neville: Nicio problemã! Ce?

Harry: Nu știm....și nici unde este...

Hermione: Știm sigur cã este ceva de la Ravenclaw

Luna: Diadema pierdutã a Rowenei Ravenclaw

Cho: Luna, diadema aia s-a pierdut acum o grãmadã de ani...

Eu: Luna, vino, ar trebui sã mergem în camera comunã a celor de la Ravenclaw.

Luna încuvințã, și ieși cu mine din Camera Necesitãților. Înainte sã închid ușa, îi spun lui Fred

Eu: Ai grijã. Te iubesc, bine? Cãutați și voi!

Am pus pelerina de invizibilitate a lui Harry, și am lãsat-o pe Luna sã-mi arate drumul.

Luna: Aici este. Trebuie sã rãspundem la o întrebare.

Atunci, se auzi o voce.

Vocea: Ce a fost primul? Pheonix-ul sau flacãrã?

Luna: Nu existã rãspuns. Un ciclu nu are început

Atunci, ușa se deschise. Intrãm în camera comunã, încã purtând pelerina.

Luna: Acolo este statuia Helenei Ravenclaw.

Mã uit mai atent la ea. Purta o diademã care semãna cu cea purtatã de Fleur la nuntã.

Eu: Asta trebuie sã fie. Poate e ascunsã chiar aici!

Dar nu era. Am cãutat peste tot, dar nimic.

Eu: Trebuie sã o gãsim neapãrat!

Atunci, cineva veni din dormitoare. Era Alecto Carrow, unul din devoratorii morți puși sã pãzeascã școala. Am tãcut imediat, și am rãmas pe loc, știind cã nu ne poate vedea.

Alecto: Știu cã sunteți aici, v-am auzit

Luna își scoase bagheta și spuse hotãrâtã

Luna: Stupefy

Alecto cãzu împietrit pe jos.

Eu: Asta a fost pe aproape, ar trebui sã mergem...

Dar nu am apucat sã zic mai multe, cã o voce se auzi dinafara camerei comune

Amycus: Alecto? Ești aici?

Era fratele lui Alecto. Acesta încercã sã forțeze ușa, dar degeaba. Imediat dupã asta, se auzi vocea profesoarei McGonagall

McGonagall: Nu poți intra așa, trebuie sã rãspunzi la întrebare

"Unde se duc obiectele Dispãrute?"

McGonagall: În neființã, care, pot sã zic cã este defapt totul

Am tras-o imediat pe Luna într-un colț, și ne-am pus iar pelerina de invizibilitate. McGonagall și devoratorul morții au intrat.

Amycus: Alecto! Asta e vina elevilor din Ravenclaw

McGonagall: Fi rațional. De ce l-ar ataca?

Amycus: Nu conteazã. Vina va fi a lor

McGonagall: NU

Atunci, Amycus o scuipã în fațã. Nervii mi s-au întins la maxim. Aceastã femeie a fost una din cele mai bune profesoare, cea mai respectuoasã femeie. Cum putea sã fie atât de...nesimțit?!

Mi-am dat pelerina jos, plinã de nervi.

Eu: Cruciatus!

Spre surprinderea mea, vraja a mers, și imediat, devoratorul morții era pe jos, gemând.

McGonagall: Domnișoarã Black

Îmi spuse acesta calmã, în timp ce eu încã țineam vraja asupra lui Amycus

Eu: Avem nevoie sã gãsim diadema lui Ravenclaw. Trebuie sã o distrugem. Dumbledore ne-a lãsat misiunea asta. Voldemort v-a veni sã lupte, știe ce vrem sã facem. Știe cã asta l-ar face mai slab

Imediat cum am vãzut cã bãrbatul a rãmas inconștient de la torturã, m-am oprit.

McGonagall: Ai folosit unul din....

Eu: V-a scuipat. Nu puteam accepta asta

McGonagall: Mulțumesc Black. Acum haide, și tu și Lovegood, trebuie sã pregãtim școala.

Am ieșit toate pe holul castelului. Dupã ce câțiva elevi începurã sã iasã din dormitoare, ducându-se spre Marea Salã, Filch apãru cu un felinar în mânã

Filch: Elevi afarã din pat! Elevi afarã din pat!

McGonagall: Aici ar trebui sã fie, bãbãlãule!

Filch tãcu instant, și dispãru pe scãri. Snape, care era acum noul director, i-a strâns pe toți în Marea Salã. Dar nu știa, cã printre elevi, eram și noi. Ne-am luat uniformele pe noi, și ne-am dus alãturi de cei din casa noastrã, ascunzându-se în mulțime

Snape: Black și Potter sunt aici, alãturi de Granger și cei doi Weasley

Acesta aruncã o privire rece și începu sã se apropie de mulțimea de elevi

Snape: Vã asigur cã cei care îi vor ajuta, sau îi vor ascunde, vor...fi...pedepsiți!

Atunci, Harry ieși din mulțime. Odatã cu el, și eu, Hermione, Fred, Ron, Luna, Cho Chang, Seamus, Neville, Dean și alți elevi

Harry: Cum îndrãznești sã stai unde a stat el? Spune-le tuturor cum l-ai omorât pe Dumbledore. Spune-le cum l-ai privit în ochi, un om care a avut încredere în tine, și l-ai omorât!

Snape se pregãti sã atace, dar atunci McGonagall ieși din mulțime, și aruncã o vrajã la el. Snape se apãrã dintr-o singurã mișcare, și atunci duelul începu, McGonagall arunca în continuu vrãji spre el. În timpul duelului, McGonagall se tot apropia de Snape, care se dãdea din ce în ce mai mult în spate. Când acesta observã cã era prins, se schimbã. Arãta ca o robã neagrã, și putea zbura. Acesta sparse geamul din spatele lui și ieși.

Urale se auzirã în toatã sala. O luptã a fost câștigatã, urmeazã ultima. Cea care ne va face sã pierdem multe persoane dragi.