Mesajul

2.1K 97 6
                                    

Era o dimineata urata,ploioasa. M-am ridicat incet din pat si m-am apropiat de fereastra de la camera. Primul lucru pe care il vedeam cand priveam afara, era gardul rupt de peste o saptamana de cand intrasem cu masina in el. Nu chemasem pe nimeni sa il repare, deoarece voiam sa il repar eu insami, dar mereu amanam din cauza lipsei de timp. Am deschis putin geamul pentru a aerisi camera, am luat un halat pe mine si am coborat la parter.

Mi-am facut un ceai si mi-am aprins o tigara. Ploua mai tare ca inainte si gandul ca trebuia sa ma duc la munca, ma facea sa ma intorc inapoi in pat.

Dupa ce am luat micul dejun in liniste, m-am schimbat in ceva office, m-am machiat ca de obicei si am plecat catre firma.

Eram destul de multumita de locul de munca pe care il aveam. Nu aveam inca postul pe care mi-l doream,dar abia fusesem promovata si nu aveam de ce ma plange. Lucram ca director de marketing intr-o redactie de ziar si imi placea ceea ce faceam.

Intotdeauna ajungeam cu 15 minute inainte de inceperea programului si eram mandra de asta.

Miciile detalii ma faceau mereu fericita. Nu eram cine stie ce femeie de succes, dar ajunsesem unde eram acum, pe picioarele mele si nu prin faptul ca ma maritasem cu un bogatas excentric, ca prietena mea cea mai buna, de altfel greu de suportat cateodata. Aveam o casa alba, frumoasa cu etaj si desi nu era foarte mare, ma simteam fericita, iar cele cinci camere erau mai mult decat suficiente.

Colegii mei pareau mai posomorati decat vremea. Isi evitau privirea unii altora si pareau cu totii ca asteapta sa se intample ceva. Paream a fi singura care nu stia despre ce era vorba, dar era prima mea zi de munca dupa concediu, nu era normal? Dintr-o data, a intrat pe usa directorul adjunct. Allan era un barbat bine facut,inalt,cu parul castaniu si ochii albastri. Era glumet,dar si serios,parea barbatul perfect..pana incepea sa vorbeasca. Una dintre cele trei fraze pe care le spunea, era legata de "modestia" lui. Pe scurt, omul nu se putea abtine sa nu se laude.. incontinuu.

-Listele au fost afisate pe panoul de la etajul unu. Sa aveti o zi la fel de frumoasa pe cat sunt si eu!

-Ce liste? am intrebat eu mirata.

-Cum ce liste!? Listele cu cei care vor fi concediati. A fost nu stiu ce inspector saptamana trecuta si nu a fost prea multumit, asa ca seful a vrut sa suportam consecintele. Nu ai primit mail-ul?

-Nu am primit nici eu mail..

-Eh..

S-au inghesuit cu totii in lift,altii au luat-o pe scari, dar eu nu eram atat de nerabdatoare sa vad daca mai aveam loc de munca. Doar nu era sa ma promoveze si la trei saptamani diferenta, sa ma concedieze. Am iesit pe terasa si mi-am aprins o tigara. Un barbat ma privea de jos insistent,dar poate nici nu se uita la mine. Eram la etajul patru si nu aveam o vedere chiar atat de buna.

Am coborat la etajul unu. Doua femei plangeau isteric, iar altii erau incruntati. Erau afisate doua liste pe foi A4. Mi-am cautat cu atentie numele si am expirat usurata cand am vazut ca nu imi aparea numele acolo.

As fi vrut sa ma duc sa-i consolez,dar nu mai eram in relatii atat de bune cu ei. Pana sa fiu promovata, cu totii pareau sa imi fie prieteni. O data cu postul si marirea de salariu si-au dat cu totii arama pe fata. Putini erau cei care se mai interesau de sanatatea mea, dar nu prea eram afectata. Ma deranja pentru ca niciodata nu suportasem oamenii falsi, dar nu avem ce face, ii tineam departe de mine si atat. Nu eram chiar atat de perspicace incat sa imi dau seama dupa fata omului daca era sau nu o persoana de incredere sau o persoana falsa etc.

Primisem un sms ciudat si pentru o secunda ma blocasem. Am citit mesajul de patru ori si m-am indreptat catre biroul lui Allan.

-Allan, poti sa ma ajuti cu ceva?

HărțuitorulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum