Hărțuitorul

Vise

Eram pe o plaja insorita. Nu era trecut de ora douasprezece. Nu toata lumea era treaza,asa ca plaja era relativ pustie. Stateam intinsa pe prosopul meu preferat, un prosop moale,corai. Priveam delfinii jucandu-se printre valuri si mirosul revitalizant al oceanului ma linistea treptat, ca o pana ce imi atingea incet pielea inca palida. Razele soarelui dansau bland asupra mea,iar valurile sparte in firicele asimetrice de paradis, imi mangaiau picioarele incet. Ma lasam coplesita de caldura atat de placuta si imi controlam incet respiratia. Am inchis usor ochii si am inspirat adanc.
-Jenifer! Jenifer! Jenifer! Trezeste-te! Trezeste-te,te rog!
-Dean...
-Shh! Usor, sprijina-te de mine, trebuie sa ne grabim.
M-a scos din taxi, apoi m-a luat in brate si a inceput sa alerge. Eu ma uitam in spate, nu era nimeni in urma noastra. Era intuneric si desi paream a fi in siguranta, zgomotele noptii erau infricosatoare. Tresaream la orice sunet si ma durea capul. Aveam sange pe mana si asta ma facea sa fiu nelinistita.
Ajunsi in hotel ne-am indreptat discret catre camera lui Dean. Cu o mana a intins repede o patura pe pat si m-a lasat usor in jos. A deschis cutia de prim ajutor si a scos de acolo tot ce era necesar.Mi-a dat jos mare parte din haine si a inceput sa imi dezinfecteze ranile si sa verifica daca am rani mai grave. Aveam zgarieturi pe gat,pe fata,pe maini, umarul drept ma durea groaznic,iar pielea in jurul lui era vanata. Eram foarte ametita si abia il vedeam,capul ma durea groaznic. Mi-a bandajat toate ranile si m-a sarutat pe frunte. Si-a dat jos bluza si in dreptul inimii avea o rana deschisa. Si-a scos de acolo o bucata semnificativa de sticla si s-a dus la baie si s-a spalat. Se stramba constant din cauza durerii. M-am ridicat incet si dupa ce l-am dezinfectat mai bine, l-am bandajat,bucurandu-ma ca rana nu era adanca.
M-am asezat pe pat si l-am tras dupa bine. S-a intins pe spate si mi-a pus o mana pe picior. Se uita trist la mine si am indraznit cu greu sa spun ceva:
-Ce s-a intamplat?
-Sunt ametit.
-Nu... Masina...
-Ah! Uhm...Taximetristul a intrat cu masina intr-un zid.
-Si el?
-Nu a supravietuit, botul masinii a fost strivit. Ma temeam ca nici tu nu ai...stii tu. Ma bucur ca esti bine.
Timpul trecea rapid si cu cat mai des se intampla asta, cu atat mai des mureau oameni in urma mea, oameni nevinovati care vroiau doar sa ma ajute. Trebuiau sa fie in viata toti, era numai vina mea si nu intelegeam cu ce gresisem de se intamplau toate astea. Eu eram centrul acestor nenorociri menite sa ma afecteze, sa ma distruga din interior. Dean era si el plin de zgarieturi, dar nu m-a lasat sa ii pun plasturi, sa il bandajez. Ma simteam rau, eram obosita din toate punctele de vedere. Am stins lumina si am adormit imbratisati.

...

Innotam impreuna cu el. Cand ieseam la suprafata, briza ma facea sa ma simt minunat. Soarele era sus pe cer. Cantecul mirific al pasarilor ma ademenea in larg, dar el m-a tras de mana. S-a apropiat de mine,m-a prins de mijloc si m-a sarutat apasat. Ne sarutam cu o pasiune de nedescris si desi abia mai aveam aer, nu simteam nevoia sa respir, decat pentru a-i simti mirosul specific pielii lui.
Am deschis ochii brusc ca si cum m-as fi grabit sa ma trezesc. Am sarit din pat si m-am uitat in jur. Fusese un vis. Am sarit din pat, el lipsea. Erau haine impaturite pe scaun si le-am imbracat. Toate lucrurile noastre lipseau.
Am coborat jos la receptie si am intrebat de Dean. Un domn la costum m-a condus la parcarea hotelului. Dean era acolo, rezemat de un Range Rover visiniu. L-am sarutat pe obraz si m-am urcat in masina. Pe scaun era um trandafir rosu,mic. Am rupt o parte din tulpina si l-am pus in suportul de pahar pentru a se usca frumos. S-a urcat la volan si a pornit motorul.
-Esti pregatita?
-Da, sa mergem.
-Apropo, iti este foame?
-Putin. Mai asteptat mult?
-Atunci ne oprim undeva pe drum sa mancam. Trebuie sa fie vreun restaurant, un bar ceva. Nu te-am asteptat mult, mi-a luat mai mult decat crezi sa pun toate bagajele in masina.
-Superba masina...
-Iti place?
-O ador, in special culoarea!
-Stiam eu ca o sa iti placa!
Mi-a zambit copilaros si am pornit la drum. I-am povestit despe visul avut si in loc sa il amuze, i-a dat un motiv sa fie serios.
-Stii, daca vrei sa fim aproape de plaja, o sa fim, doar spune-mi.
-Esti un dulce, dar nu asta ma intereseaza pe mine, visul a fost minunat doar pentru ca erai tu acolo.
Pret de cateva minute a fost liniste. Eu ma inrosisem si imi tot repetam in minte ceea ce tocmai rostisem.
Dupa ce am iesit din oras, am gasit un restaurant ce parea a fi dragut si ne-am hotarat sa luam micul dejun.
-Spuneai ca vrei sa facem cateva opriri, unde mergem prima data?
-Felwood.