Hărțuitorul

Accidentul

Am inchis ochii si am asteptat sa ma sarute, dar nu a facut-o. Am deschis ochii si imi zambea larg. Zambetul ala dulce si copilaros imi lipsise mai mult decat credeam. Mi-as fi dorit sa ma sarute si el stia asta, dar decat sa o faca prefera sa ma tachineze, sa ma chinuie incet si sigur, chiar daca asta insemna sa se chinuie si pe el insusi.

-Sa mergem! Avem multe de facut! Trebuie sa impachetam lucrurile tale, sa vindem casa, masina...

-Masina?! Si cu ce plecam de aici?

-Shh! Lasa totul in seama mea. Nu-ti face griji de nimic, trebuie sa ne grabim totusi.

-Dean...si tu?

-Hm?

-Nu inteleg...

-Ce nu intelegi,Jenifer? Off!

-Pe tine...

-O sa ma intelegi tu...cu timpul. Daca stau sa ma gandesc mai bine, cateodata nici eu nu te inteleg pe tine.

-Dean, femeile sunt facute sa fie iubite, nu intelese.

A inceput sa rada si am inceput sa impachetam mare parte din hainele mele, impreuna cu alte lucruri din casa la care tineam mult si nu le puteam lasa aici.

...

Era seara. Reusisem sa gasesc un cumparator pentru casa si din cauza modului in care mobilasem casa, mi-a oferit un pret mai bun decat cerusem. Rezolvasem si cu masina, dadusem vreo trei mesaje ca plec in vacanta si ca sunt bine, imi dadusem si demisia, rezolvasem cam tot ce mai era de rezolvat. Totul era atat de repede incat simteam ca ma sufoc. Stiam ca era o nebunie ceea ce faceam. Dar vroiam sa fiu cu el, vroiam sa fiu in siguranta si vroiam sa plec de aici fara sa privesc in urma.

Cu toate astea, gandul meu era la Allan. Era numai vina mea, el venise sa ma ajute si din cauza mea nu mai era. Murise in chinuri. Disparuse pentru totdeauna.

Aveam un nod in gat si nu mai puteam scoate nici macar un sunet. Dean ma privea trist si desi nu vroia sa o spuna, era si el afectat de ceea ce vazuse,de ceea ce se intamplase. A oftat , apoi m-a luat de mana si a inceput sa imi spuna restul detaliilor legate de plecarea noastra.

Am luat valizele si am mers la hotelul unde era cazat el. Erau atat de multe valize si lasam in urma atat de multe amintiri. Inainte sa plecam, vroiam sa mai vad un loc, pentru ultima oara. Vroiam sa vad casa unde am copilarit,pur si simplu vroiam sa ii fac o ultima poza, atat. Dean a fost intelegator, am chemat un taxi si am plecat catre casa veche in care acum locuiau matusa si verii mei. Am facut cam 40 de minute cu taxiul, dar in cele din urma am ajuns.

Am coborat incet din masina si l-am rugat pe taximetrist sa ne astepte 30 de minute. Dean a scos aparatul si mi-a facut o poza in fata casei, apoi a facut mai multe poze din mai multe unghiuri doar casei. Am batut la usa si matusa mea a fost fericita sa ma vada. Era singura acasa si nu se astepta sa ma vada. Era batrana si bolnava si imi parea atat de rau sa o vad asa de trista, de lipsita de vlaga... Mereu si-a dorit sa ma vada la casa mea,cu un sot iubitor si copii frumosi, asa ca m-am gandit sa o bucur putin. L-am prezentat pe Dean ca fiind logodnicul meu, si trecand peste momentul in care fetele noastre erau complet rosii,matusa Ellene mai avea putin si incepea sa danseze. Dupa ce ne-a luat in brate si ne-a felicitat, i-a spus ceva la ureche lui Dean, apoi am plecat.

Eram in taxi. Soferul conducea extrem de bine si nu parea deranjat de tampeniile pe care i le spuneam lui Dean. Ii explicasem situatia de mai devreme, dar el tot nu vroia sa imi spuna ce i-a soptit matusa Ellene mai devreme.

-Suntem urmariti! spuse taximetristul pe un ton serios.

M-am prins de bratul lui Dean si am inchis ochii. M-a luat in brate cu o mana, iar cu cealalta mi-a pus centura.

-Puteti scapa de ei? a intrebat Dean pe un ton calm.

-Cred ca da.

-Incercati sa ajungeti in spatele hotelului. In fata ar fi prea evident. Am incredere in dumneavoastra.

-Nici o problema!

Conducea cu o viteza atat de mare incat mie mi se facuse rau. Nu stiam daca imi era mai frica de faptul ca am fi putut face un accident din cauza vitezei sau de faptul ca urmaritorul ne-ar fi ajuns din urma. Inima imi batea cu putere si nu aveam curajul sa deschid ochii. Strangeam din dinti atat de puternic incat acestia ma dureau. Simteam ca ma ia cu lesin, si mai aveam putin si varsam acolo in masina. Aveam palpitatii si tremuram toata. El ma tinea strans in brate si imi mangaia usor parul, apasand ca si cum mi-ar fi facut masaj. A luat o curba brusc si am tipat. L-am auzit pe Dean cum si-a pus centura, apoi a urlat cu toata puterea la sofer:

-Stanga!

Un soc brusc, un zgomot puternic, durere si am inchis ochii.