Sinuciderea

556 55 5
                                    

-Imi amintesc si acum... Cu o saptamana inainte, a avut o cearta crunta cu Raphael, si-a luat cei 2 copii si a venit la mine intr-o seara, trecut de ora 2am. Avea 2 baieti frumosi de 6 ani, blonzi cu ochii negri, bine educati, destepti pentru varsta lor...

-Erau gemeni?

-Da, erau gemeni. Imi povestise totul despre ce se intampla intre ea si Raphael. Era distrusa. Cu fiecare zi care trecea, o vedeam cum moare pe dinauntru tot mai mult, treptat si dureros. Am vrut sa merg cu ea la un psiholog, dar m-a amenintat ca pleaca daca o oblig. Mi-a fost frica sa nu se intoarca la Raphael sau sa se duca pe strazi si nu am mai insistat.

-De ce?

-Raphael o insela cu tine. Imi spunea cum ajunsese sa o ignore, sa dea in ea si in baieti si multe altele. Imi repeta incontinuu ca omul pe care ea l-a iubit inca de cand erau amandoi in liceu, avea sa distruga tot ce au construit impreuna, cu greu, in toti acesti ani. Ma urmaresti?

-Da.

-Starea ei se inrautatea cu fiecare ora. Plangea incontinuu, incepuse sa nu mai vorbeasca cu mine sau cu copiii ei. Cu doua zile inainte, parea ca isi mai revenise, nu zambea dar se mai juca cu copiii, incepuse sa vorbeasca iar cu ei, sa gateasca, sa se uite la televizor, am crezut ca starea ei se imbunatatea, dar m-am inselat atat de tare. Intr-o dimineata m-a rugat sa nu ma duc la munca, sa stau cu ea, sa ne uitam la filme de groaza cum faceam cand eram mici. Noapte pe furis, mergeam la televizor si ne uitam fara ca parintii sa stie, era frumos. In orice caz, nu am putut sa nu ma duc la munca, i-am spus ca nu pot, trebuia sa muncesc daca voiam sa am ce sa le dau de mancare. Am avut o zi groaznica la munca si am ajuns in fata cladirii unde locuiam abia pe la un 7am. Am lasat masina in parcare si m-am oprit pentru o secunda. In fata cladirii, erau multi oameni, politia, pompierii si chiar si salvarea. Ma gandeam ca a fost un accident de masina sau o crima, dar nu eram atat de afectat, stiam ca sora mea nu ar fi iesit din casa la starea pe care o aveam. Ma asculti?

-Da.

-Mergeam spre oameni cu pasi inceti si cu cat ma apropiam mai tare, am auzit o soapta care mi-a inghetat sangele in vene: "Biata femeie...". Cand am auzit asta am inceput sa imping oamenii in timp ce alergam. Ajuns in fata am vazut un cadavru de femeie ce statea intr-o balta de sange. Parea a fi mai degraba o papusa aproape dezmembrata decat corpul unui om si am incremenit. Imi repetam ca nu e ea, ca nu poate fi ea, pana cand am vazut tricoul meu de un negru decolorat cu Aerosmith cu care dormea ea, tricou pe care il primisem acum multi ani de la ea, de Craciun. M-am prabusit langa ea si am inceput sa tip din toate puterile. Doi politisti m-au ajutat sa ma ridic si mi-au spus ca e mai bine sa nu privesc cat ridica ei cadavrul si sa ma urc in masina de politie. Asta e partea de poveste ce o proveste pe ea. Vrei sa stii ce s-a intamplat cu copiii?

-Da.

-Dupa ce corpul lui Kristen a fost incinerat si cenusa aruncata in ocean, asa cum ea si-a dorit, Raphael a vrut copii inapoi. Dupa multi bani cheltuiti, am obtinut custodia baietilor,iar lui nu prea i-a convenit. Intr-o zi cand am ajuns acasa, din nou prea tarziu, dupa 8pm, politia era in fata cladirii. Nu m-au lasat sa intru si mi-au dat o alta veste macabra. Raphael a ucis cei 2 baieti si pe dadaca care statea cu ei. Si asta e partea de poveste despre ce s-a intamplat cu copiii surorii mele.

-Vrei sa stii ce s-a intamplat si cu Raphael?

-Da.

-Oricum ar trebui sa stii, avand in vedere relatia voastra. Dar nu stiu totusi cat te intereseaza. Probabil ai vrut oricum doar banii lui. Daca ti-ar fi pasat de el ai fi stiut ce s-a intamplat cu el. Stii de ce cred eu ca a innebunit? La slujba lui Kristen el a avut accesul interzis. Probabil in final si-a dat seama ca sotia lui s-a sinucis pentru ca el o insela cu o alta femeie, si-a dat seama ce a pierdut si tot ce mai avea de la ea, erau cei 2 copii, Steve si Mark. Dupa ce am castigat procesul probabil s-a gandit ca daca nu are el copiii, sa nu ii aiba nimeni, eu asta cred, tu ce crezi?

-Ce cred eu?

-Da.

-Cred ca omul a innebunit dupa pierderea ei... Altfel nu gasesc un motiv pentru care un tata si-ar ucide proprii copii.

-Sau asa. Dar asculta-ma bine, nu e singurul care a innebunit. Sa continuam, vrei sau nu sa stii ce s-a intamplat cu Raphael?

-Te ascult...

-Vrei sau nu?!

-Vreau sa stiu...

HărțuitorulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum