Cine Sunt Eu De Fapt?

capitolul 10

- De ce nu iti place sa vorbesti despre asta? Ce s-a intamplat? Ai patit ceva in copilarie ce te-a marcat... Sau ce e?

   Nu mi-a raspuns. Pur si simplu statea si se uita la mine. Cu cat ma uit mai atent la el,parca vad in el fratele pe care nu l-am avut niciodata. Nu stiu ce se intampla cu mine.

- Hai sa plecam de aici,o luam in stanga. Il aud dintr-o data. Am pornit la drum. Imi era foame si sete,dar nu puteam sa ii zic asta.. As fi parut o zmiorcaita mica,asa ca am rabdat. Trebuie sa ajungem undeva de curand.

   Usor,usor.. Somnul ma cuprinde.. Nu mai rezist mult."Trebuie sa rezisti. Trebuie sa ai putere sa ajungi din nou acasa. Dar nu vreau acasa. Pana la urma,altundeva nu am unde." imi spun in gand.

     Denis vede ca incep sa merg din ce in ce mai incet,observa ca am obosit asa ca ma ia in brate iar. In timp ce ma tinea,bluza mi se ridica usor peste buric si observa semnul  meu din nastere in forma de coroama mai sus de coapsa.

- Frumos semn din nastere. Crezi ca ar putea sa insemne ceva? Ma intreaba plictisit.
- Nu cred.

    Nu mai pot. Ochii mi se inchid. In scurt timp am adormit fara sa vreau in bratele lui. Nu stiu cat am dormit,dar cand m-am trezit eram pusa pe geaca lui si un morman de frunze. Ma uit in jur,dar el nu mai era. Plecase. Unde oare? Ma lasat balta?!.

- Hei! Te-ai trezit! Il aud in spatele meu.

- M-ai speriat! Sa nu mai faci asa niciodata!
-Ok mofturoaso.

     Am stat si ne-am odihnit putin timp. Am observat ca de cateva zile facem acelasi lucru. Umblam ore in sir pe un drum nesfarsit,stam,ne odihnim si iar plecam. Dar,se pare ca totul s-a schimbat. Dupa cateva momente de liniste.. Se aude ceva... Este o masina.. Si inca una.. Se aud multe masini.

-Denis,ai auzit aia? Sunt masini! Aud multe masini! Denis,am reusit! Suntem aproape de o sosea principala! Ma ridic brusc in picioare,Denis urmandu-ma. De fericire ca am iesit in sfarsit pe o sosea principala.. Sar la gatul lui si il sarut. Denis nu ma refuza si imi raspunde la sarut. Cele mai dulci buze. Cel mai dulce baiat. Da,m-am indragostit. Incep sa ma impac cu ideea.

    Dupa ce mi-a dat drumul,m-a prins de mana si am continuat sa mergem pana am ajuns pe acea sosea. Acolo ne-am oprit si am luat ocazia. Am nimerit un om foarte dragut care ne-a dus acasa.

     Nu vreau acasa. Nu vreau sa stau cu un criminal sub acelasi acoperis. Ce pot face? Unde sa ma duc? O sun pe Miriam,poate voi putea sta la ea cateva zile. Da.. Pe dracu! N-am telefon.

    

         Il intreb pe Denis unde sta,iar el evita raspunsul. Oare are casa? Trebuie sa aiba. I-am explicat ca eu nu am de gand sa stau in aceeasi casa cu un criminal si daca are el vreo cunostinta la care sa ma duc cateva zile. Mi-a spus ca nu are prieteni aici,dar are un apartament in Sudul orasului. Perfect!

       O luam, din nou, la picior catre casa lui. Nu am mers mult. Cum am ajuns in apartamentul lui,m-am descaltat si m-am dus sa imi fac un dus. Nu aveam haine.. Alta problema..

- Denis,ai din intamplare vreo pereche de pantaloni si un tricou mai larg pe aici? Il intreb din baie. Nu aud niciun radpuns,dar dupa scurt din vad cum usa incaperii se deschide usor dupa care apare o mana cu niste haine in ea.

-Uite,nu le am decat pe astea. Sper sa te ajute.
- Multumesc mult.

        Dupa ce am iesit din baie,m-am trantit direct in pat,fiind franta de oboseala.

- Uite,tu dormi in pat,iar eu pe jos,ok?
- Nu,nu e ok. Tu vi aici langa mine in pat sa ma ti in brate. Clar?!
- Dar...
- Niciun dar domnule! Misca!
- Ok majestate.
          Il voiam aproape de mine,sa ma stranga in brate. Si acum il aveam. Am dormit bine in bratele lui,disparandu-mi frica si temerile si simtindu-ma in siguranta langa el.

        Dintr-o data ma trezesc brusc.. Era miezul noptii,iar Denis nu mai era lanaga mine.. Undr o fi oare?