Iubire ca un fulg de nea

Intalniri neasteptate

Dan pov

-Te descurci mai bine decat as fi crezut! sunt felicitat chiar de mama lui Aurelian si incurajat. Ma uit jenat in laturi si adaug destul de stins.

-Eu va multumesc pentru ca ati ales sa imi dati o sansa. Desi sunt tanar. 

-Ce prostii spui? Oricine merita o sansa. Indiferent ce varsta ar avea.

-Daca nu as fi avut experienta de vanzator de dinainte ati mai fi fost asa induplecatoare? In general angajatorii prefera oameni cu experienta sau in varsta. Se feresc sa le de-a o sansa tinerilor.

-Si aici, baiete, gresesc. adauga ea calm in timp ce sterge cu mopul podeaua magazinului, timp in care eu ma ocup de marfa, iar Aurelian se afla la casa si serveste clientii.

-Nu inteleg. tun mirat. 

-Sunt mama de baiat. Si din cate stiu e si el un tanar. Vad bine cu ce probleme se confrunta cei de o varsta cu mine si ma doare sufletul pentru alti tineri ca el. Aurelian chiar nu realizeaza cat de norocos e uneori. Mereu crede ca lucrez doar de dragul banilor. O fac insa si pentru ca asta am iubit mereu. Prin ce fac dau si altora job-uri, o sansa de a-si castiga traiul. Nu e doar o afacere.

-Ganditi foarte profund. ma aud cum ingan su admiratie.

-Chit ca nu vreti tu si fiul meu sa o auziti, probabil trebuie sa o stiti. Ca e de datoria voastra si a generatiilor ce au sa vina dupa tine sa mai salvati cate un coltisor din aceasta tara. Din casa voastra, pe care o pierdem mereu cat vedem cu ochii in fiecare zi.

-Ce putem face noi? Nu avem putere.

-Simplul fapt ca nu renuntati la lupta e deja un motiv, Dan. Sincer, nu imi inchipui nici acum de ce ai fost concediat. Esti punctual, iti faci treaba si esti politicos cu clientii.

Ma uit in laturi si mut o alta cutie langa mine. 

-Uneori aceste calitati nu sunt de ajuns.

-Pentru cei neghiobi banuiesc. mormaie ea cu mopul in mana dreapta. In fine, sunt bucuroasa ca sa mai pun ochii si eu cat de cat pe cate unul din prietenii lui Aurelian. 

Din vorbele ei ma prind ca Aurelian e probabil mult mai distant cu ea decat obisnuia inainte. Stiu ca nu e dreptul meu sa ma bag, dar ma trezesc insa vorbind.

-Fiul dumneavoastra sunt sigur ca tine la dumneavoastra mult. Si ca va pretuieste.

-De asta nu ma indoiesc. Nu e prea mandru insa ca lucrez pentru revise si gazete. Ca scriu stiri. Ca aleg sa fiu o voce in aceasta lume. Tatal sau mereu a fost focusat pe afaceri. Probabil il doare ca si mama lui e la fel de dedicata muncii ca si el. Aurelian e un baiat destul de complicat, dupa cum ai realizat probabil pana acum.

Arunc o scurta privire catre locul unde Aurelian servea la casa. Si pentru prima oara ajung sa ma intreb daca nu cumva imi scapa alte detalii legate de acesta.

***

Cand am fost aproape de sfarsitul turei am ocupat locul ramas din dreapta lui, cand un alt client se opri la casa de marcat a lui Aurelian. Si ii zambi cu caldura, complice.

-Long time no see, bro. Ma mai tii minte? Tipul era imbracat in haine de motociclist si am banuit ca era probabil un alt membru al bandei lor rebele. Implicat in curse ilegale in afara orasului.

-Antoniu? il aud pe Aurelian cum spune insa. Si vad cum socul ii traverseaza chipul. Nu m-am asteptat sa de-a o clipa inapoi, de parca ar fi fost atacat. Ce cauti aici?! 

-Ma gandeam sa mai cumpar cate o camasa din zona. Preturile aici sunt mai piperate si marfa e mai buna. Pari surprins, nu imi spune, te-am speriat de moarte.