Rafael pov
-Se pare ca am scapat de data asta, Dane. ma aud cum spun in timp ce il spionez pe furis pe managerul nostru asistent, Daniel.
-Sigur, am scapat noi si se pare ca a picat pe biata Amelia. Imi pare prea dur si ferm.
-Stiu, pare ca o va bate din clipa in clipa.
-Chiar?
-Nu vezi ce ochi bulbucati are?
-Nu, sincer nu trebuia sa imi spui. bombani Danut in barba si se intoarse catre noul client ce ii aparu la casa. Timp in care eu scanez produs dupa produs linistit.
-Am spus sa scanezi mai repede! Unde crezi ca suntem aici? Clientii nu pot astepta o ora intreaga la o casa! Cum nu vezi ca-s asa multi? Eu vad o coada! Si ce daca sunt doar cinci? Asteapta la rand, Amelia!
-Biata fata. mormai scurt si dupa ce intind bonul si las ca batranul din fata mea sa isi vare ultimele produse in punga ma rasucesc iar si ma uit in directia lui Dan. Care, astazi, la fel ca in alte dati, sta spate in spate cu mine, la casa nr. 1
-Stai, o cunosti?
-Da, e sora mea, Rafael. Sper sa ai mare GRIJA cum te porti cu ea. il aud cum spune cu voce calma. Desi ochii lui sunt acum ca ai unui razboinic. Feroce si protectori.
-Semanati, daca stau sa ma uit.
-Acum vezi?
-Acum am inceput sa acord atentie. Mie imi place sa ma uit in ochii oamenilor.
-Uneori purtarea ta ma sperie. comenta Dan indiferent. Da, aveti card? Desigur, veti primi o reducere, sunt sigur imediat!
Arunc iar o scurta privire spre fata cu par castaniu inchis prins intr-o coada strans la spate. E imbracata decent, cu haine de culoare inchisa. Vad o pereche de cercei discreti in urechile sale. Si incerc sa nu zambesc amuzat cand vad cum isi mai trece cate o suvita de par pe dupa ureche.
-Ce te uiti asa? Iti place, nu? Trisorule. incepu Dan sa ma atace. E sora MEA.
-Stiu. De-aia ma si tem.
Il aud cum rade amuzat. Ca apoi sa ma priveasca pe furis.
-Nu v-ati potrivi. Iti place prea mult sa joci sah si sa faci ecuatii decat sa vorbesti cu oamenii vii. Sa mai spun de jocuri video?
-Nu sunt jocuri video. Sunt site-uri cu limbi straine.
-Nu imi pasa, sincer. Stai prea mult online, in acel mediu virtual.
-E o invitatie sa ma dau deschis la sora ta?
-E un avertisment clar sa nu incerci macar. sosi replica lui zambitoare.
-Are ochii migdalati, ori mi se pare mie? Poate bate lumina...
-Rafael, te holbezi prea insistent.
-Nu, nu e asta. spun incruntat. Mi se pare doar ciudat atat. In general Daniel nu acorda asa multa atentie angajatilor. Adica, noua, muritorilor de rand.
-Fiindca el considera ca ii suntem inferiori. Fara diplome si facultati prestigioase.
-Dan, eu ziceam doar. Poate mi se pare.
-Esti uneori cam paranoic. Iti poti imagina usor lucruri.
-Poate...
-La urma urmei, il cunosti asa bine pe Daniel? Zbiara toata ziua la noi, in loc sa ne explice unde gresim si sa ne ajute. Ma intreb daca vreodata l-ar concedia pe el.
-Daca am dreptate eu si detine tatal sau acest loc, ma indoiesc sincer.
-Voi vorbiti sau lucrati? Nu suntem aici in parc la table. Dragii mei batrani barfitori. sunt batut atunci pe umeri de Daniel si aproape ca sar in sus de pe scaun.
CITEȘTI
Iubire ca un fulg de nea
Storie d'amoreF - Frică U - Ură L - Luptă G - Ganduri D - Demoni interiori E - Empatie N - Necinste E -Emotii A -Amaraciune