Iubire ca un fulg de nea

O vara de neuitat

2 ani mai tarziu...

Amelia pov

-Vrei putina inghetata scumpo? ma aud cum intreb in timp ce ma asez pe banca. Daniela insa doar zambeste suparata.

-Daca mami a cumparat inghetata, vreau si eu vata! 

-Nu e sanatoasa, scumpo. ma aud cum ingan scurt. Dar inghetata este! E aroma ta preferata! 

-Este? ingana micuta stins. Si zambesc scurt, in timp ce o iau in brate. Daca nu vrei inghetata, atunci o mananca mami! 

-Sau i-o poate da unchiului Dan. tuna o voce amuzata din spatele bancii. Si ma trezesc atuncu cu inghetata furata de sub nas.

-Braco unchiule. rade acum si propria mea fata de mine, odata cu Dan.

-Ai corupt-o, him? bomban nemultumita.

-Sunt unchiul ei preferat, si singurul, ce vrei? sosi replica lui malefica. Hai, hopa sus! Sa te faca unchiu Dan avion! 

-Sa nu o scapi! tun si acum cu mana la inima. Desi l-am vazut pe Dan de atat de multe ori pana acum cum o invarte pe Daniela prin aer si cum fata rade fericita, in bratele sale.

As vrea uneori sa nu imi amintesc insa. Cine ii este insa si tatal. Desi este greu. Mai ales cand micuta nu prea are deloc temperamentul tau. Si mai poarta si ochii unei fantasme dragi din trecut.

De care nu te mai poti insa agata.

-Asa incredere ai in ea? tuna scurt si Aurelian si se tranti pe canapea in dreapta mea.

-Ce mai face Aura?

-Bine, cum deja stii. S-a mutat cum banuiam deja la Timisoara cu sotul ei. Are gemeni. 

-Oh, ce frumos! 

-Da, doi baieti. Sincer, mi-e mila de micuti. Nu as lasa nicio fiinta vie pe mainile surorii mele.

-Mama ta sunt sigura ca e fericita. A devenit acum bunica.

-Este. Desi, voia probabil si un nepot din partea mea. vad cum chipul ii devine trist o clipa. Si ma uit spre Dan care o tine in brate pe Daniela.

-Regreti? Alegerile facute? il intreb dupa o clipa de ezitare. Ma gandesc la ziua mea de nastere care a trecut deja. La faptul ca am implinit 26 de ani. Si ca simt cumva ca o parte din mine insa a murit acum doi ani. Si ca doar o umbra, o parte din mine a mers insa mai departe.

-Nu stiu. Sa fi fost casatorit acum? Si sa fi avut un copil? Frumos. Dar...sa fiu fericit fara sa am acea persoana draga mie alaturi? Nu imi imaginez viata fara fratele tau, Amelia. Va fi un unchi bun. Tacanit, dar va merge.

-Stii ca esti deja acum parte din familie si tu. Ma bucur insa ca acum mama ta stie.

-Inca nu cred ca m-a iertat. Pentru faptul ca am spus adevarul acum un an.

-Nu aveai de unde sa stii...

-Ca taica-miu va face pe loc un infarct? Dupa ce aproape m-a batut si scalpat o viata intreaga?

Il aud cum rade spart. Dar stiu de la Dan cat de multe abuzuri indurase el deja de la cel pe care il numise o viata intreaga tata.

-Nu a fost vina ta. A avut un sfarsit pe masura faptelor lor.

-Mereu insa ma voi invinui, stii? Dan se simte si el inca oribil. Mereu ma forteaza sa mergem la cimitir, sa ii curatam ierburile de pe el. Si sa il ingrijim. De parca i-ar pasa oricum tatei. 

-Dar inca o ai alaturi pe mama ta. Te iubeste. Si v-a acceptat relatia.

-Cu ce costuri insa? Aura s-a mutat. Tot ea a plecat, nu eu. Imaginea noastra e acum compromisa. Toti stiu de mine. Crezi ca viata ei ii e mult mai usoara acum?