Passion And Danger

Capitolul 11

Capul îmi este greu și abia de îmi simt corpul. Mă simt ca un trunchi, sunete slabe îmi răsună lângă ureche, dar abia de le deslușesc, deschid pleopele cu greu.

Sunt în pat, e ziuă deja. Doi bărbați se ceartă lângă geam. Recunosc spatele masiv și încordat a diavolului cu ochi albaștri care m-a încuiat aici. Încep să văd mai bine trăsăturile celuilalt bărbat, ochii verzi, Sam.

- Cum naiba ai putut să o închizi aici?!urlă Sam la Evan.

- E camera ei, ce dracu!îi strigă furios înapoi Evan. Nu am știut că are claustrofobie, continuă acesta ceva mai calm.

Sam expiră zgomotos, își închide ochii, apoi îi deschide din nou, privirea lui o întâlnește pe a mea, chipul i se luminează și doar din doi pași e lângă mine.

- Te-ai trezit, rostește încet. Cum te simți?mă întreabă luându-mi mâna în a lui.

- Îmi simt capul ca o piatră și corpul ca un trunchi, dar va trece, îl asigur cu glas slab.

Simt ochii albaștri ce mă ard. Îmi ridic privirea spre el. Ceva e schimbat în privirea lui, dar nu înțeleg ce.

- De ce nu mi-ai spus că ai claustrofobie?rostește ferm și calm.

- Să-ți spun?!îmi forțez eu vocea pentru a fi auzită. Am încercat, dar nu m-ai ascultat!

Mâna lui Sam mă strânge puțin mai tare, îmi mut privirea spre el încruntată.

Evan a dat să spună ceva, dar Sam l-a întrerupt:

- Leila. Evan. Puteți să vă certați mai târziu. Acum, Leila, își întoarce privirea spre mine, ești slăbită, trebuie să chemăm medicul să te consulte. Iar tu, Evan, își întoarce privirea spre el, ar trebui să-ți ceri scuze.

Diavolul își dă ochii peste cap.

- Ea aproape mi-a distrus relația. Ea e cea care trebuie să își ceară scuze.

- Ha!Tu aproape mai omorât, de 3 ori deja și nu ți-ai cerut scuze niciodată!îi arunc înapoi furioasă.

Maxilarul îi zvâcnește.

- Adu medicul, până mâine trebuie să fie ca nouă. M-am săturat de toate astea, e timpul să înceapă cea mai interesantă parte a planului, cuvintele i se rostogolesc peste buze ca niște gloanțe pentru auzul meu.

Partea cea mai interesantă a planului, este partea în care tata moare.

- Evan, încă nu e timpul, încearcă Sam să-l facă să se răzgândească, parcă simțindu-mi panica.

Se întoarce pe călcâi și pornește spre ieșire. Se oprește, înainte de a deschide ușa.

- E timpul, Samuel.

Diavolul părăsește camera, iar eu îmi întorc privirea agitată spre Sam. Vreau să cred că el va putea să schimbe ceva, dar Sam îmi evită privirea. Nu poate fi adevărat, trebuie să opresc asta, nu pot să îl pierd și pe tata.

***

Cât medicul m-a verificat, am învârtit în capul meu zeci de variante prin care aș putea să opresc toată nebunia asta și nici una din ele nu ar merge.

- O să fiți bine, aveți nevoie doar de puțină odihnă. O să vă dau o pastilă, pentru a scăpa de durerile de cap, îmi spune medicul.

Nu e bătrân, dar nici tânăr. Pe tot parcursul examinării mele a fost foarte drăguț și amabil. La un moment dat, am vrut să îi cer să mă ajute, dar nu vreau să îi creez probleme. Probabil că are o familie frumoasă de care trebuie să aibă grijă.