Ochii îmi stau închiși strâns. Aștept, aștept când glonțul ăsta afurist îmi va străbate fruntea. Dar, trec secunde bune și nimic nu se întâmplă.
Pleopele mi se deschid doar când simt o mână puternică apucându-mă de braț. Îmi întorc capul automat spre persoana de lângă mine.
- Să mergem, îmi zice Sam încet și mă trage ușor.
Îmi întorc capul spre locul unde acum câteva clipe era Evan cu o armă la capul meu, dar, tot ce văd e spatele lui ce se îndepărtează spre vilă. De ce nu a împușcat?
Pornesc încet în spatele lui Sam. Observ că toată lumea încă mă privește ca pe o potențială țintă. Eram la un pas de moarte. Viața mea era în mâinile lui.
- Ce tot naiba a fost în capul tău?!sâsâie nervos Sam.
- Trebuia să opresc planul lui nebun de a-mi ucide tatăl, rostesc încet.
Se oprește în fața ușii camerei mele. Ochii verzi mă fixează, e prima dată când îl văd pe Sam nervos, totuși nu îl cunosc de mult timp.
- Era gata să anuleze tot planul, să te lase chiar și pe tine să pleci, vorbeam cu el despre asta, chiar înainte să pornești tu tot spectacolul ăsta.
Surprinsă, e puțin spus. De ce s-a răzgândit să anuleze tot?Ce s-a schimbat? Oare de vină sunt săruturile noastre?
- Acum, cred că l-ai făcut să se răzgândească din nou. Trebuie să rămâi aici, până Evan va decide, continuă Sam.
Îmi deschide ușa și mă lasă să intru. Mă supun, nu am de ales. Sam, închide ușa în spatele meu, dar nu o încuie. Tipul pe care l-am lovit nu mai este aici, sper că e bine.
***
O săptămână mai târziuO săptămână la naiba a trecut de atunci. Evan mă evită intenționat, ne-am intersectat cu privirile de câteva ori, dar doar atât. Sam e singurul care mai vorbește cu mine, iar Jeniffer de fiecare dată când mă vede, mă privește de parcă ar vrea să mă omoare. Nu o judec, eu am fost cea care a amenințat-o cu un pistol la cap și eu sunt cea care m-am sărutat cu logodnicul ei de două ori.
Azi dimineață am aflat că este o sală de antrenamente aici, deci pot să mă mai atrenez acolo, până majestatea sa va decide ce să facă cu mine. Și da, încă nu s-a decis, asta mă scoate din minți.
Sam, mi-a promis că se va atrena cu mine. Așa că acum îl aștept pregătită în camera mea.
Două bătăi în ușă și Sam se strecoară lent în cameră.
- Hey, ești gata?mă întreabă încă fiind după ușă.
- Da, răspund și sar de pe pat, deschid ușa larg și îl întâmpin cu un zâmbet scurt.
Îmi zâmbește larg. Își trece mână prin a mea și mă trage după el.
Sala este destul de mare, este tot de ce ai nevoie aici. Este chiar și un ring de luptă amenajat.
Ochii îmi sclipesc și îl privesc pe Sam rugătoare.
- Nu, nu vreau să te rănesc, îmi răspunde fără ca să reușesc să pun întrebarea.
- Haide, am fost antrenată să mă lupt, tu o să fii cel rănit, îi răspund arogantă.
- Știu, l-ai doborât ușor pe Gabriel.
Îmi tot reamintește mereu de bodyguard-ul pe care l-am lovit, mi-am cerut chiar și scuze personal de la el, dar, Sam continuă să mă cicălească.
CITEȘTI
Passion And Danger
Romance" - Noi doi, asta e imposibil, rostesc calm și îmi ridic privirea spre el. Ochii albaștri mă sfidează, de fiecare dată am impresia că îmi străpunge toate zidurile de apărare, iar eu rămân cu garda jos în fața lui. Tăcere, nu răspunde și asta mă ucid...